Haosul in gandirea greco-romana

Cu ajutorul Asociatiei Culturale Pro Latina, putem lua contact cu doctrinele fundamentale ale gandirii antice greco-romane. In acele splendide vremuri in care realitatea spiritului era inca, larg inradacinata in viata cotidiana, conceptele de baza vorbeau despre multitudinea de lumi vazute si nevazute, care se intrepatrund formand realitatea si diferitele ei perceptii. Se vorbea despre patru lumi subtile: Pamantul, locuit de oameni, Cerul unde salasluiau zeii si spiritele, Tartarul, o lume subterana unde vietuiau condamnatii pentru pacatele lor din lumea pamanteana si Campiile Elizee unde isi gaseau odihna cei virtuosi, drepti si curajosi care au respectat legile si s-au inchinat zeilor. Asemeni gandirii semitice si greco-romanii plasau inceputul in Haos. Despre acesta avem doi mari ganditori care se exprima. Hesiod in opera sa Theogonia: „La inceput de inceputuri fu Chaosul, iar dupa aceea spatoasa Glie-trainic sprijin menit sa poarte-n veci pe toti nemuritorii ce troneaza asupra ninsului Olimp. Tartarul sumbru din strafundul pamantului varstat de drumuri, de asemnea Eros, cel mai chipes din randul zeilor eterni, descatusand pe fiecare, si oameni si fapturi divine. Si subjugand in piept simtirea si chibzuita hotarare.” Al doilea este Ovidiu care a scris in Metamorfozele: „Nimic nu avea o infatisarea anumita si in maruntaile lucrurilor semintele se impotriveau unele altora, in sanul elementelor frigul se razboia cu caldura, umezeala cu uscaciunea, semintele invartosate cu cele moi, cele grele cu cele usoare. Natura, imblanzindu-se, a pus capat acestei lupte oarbe…” Ca o concluzia a simplei si admirabilei gandiri greco-romana am putea retine si medita la urmatoarele baze pe care s-au construit, ulterior sub influenta iudaica si crestina sistemele religioase din Europa:

a) La inceput a fost Haosul care nu era altceva decat o masa amorfa de elemente.

b) In interiorul Haosului aceste elemente se luptau neincetat intre ele.

c) Zeul Iubirii, Eros a legat si a dat sens, prin puterea dragostei legaturii dintre elemente. Dupa ce acestea au intrat in armonie a aparut Viata.

d) Natura a fost imblanzita devenind mama tuturor lucrurilor.