0
Publicat in ianuarie 16, 2011 de Oreste Teodorescu in Spiritualitate
 
 

Initierea in Misterele Eleusine


Ceremonialul Eleusiilor se intampla de doua ori pe an, primavara si toamna. Initiatorii ii invatatsera pe oameni ca intre individ

Ritual si ceremonial la Eleusis
Invataturile secrete de la Eleusis ascundeau in formele lor simbolice, mesaje ale unor initiatori-civilizatori veniti din Cer, informatii despre univers, energii creatoare si distrugatoare, identitatea galactica, notiuni exceptionale de astronomie, fizica, magie. Trebuie sa remarcam ca initierea in Misteriile Eleusine se aseamana cu cea din Cartea lui Enoh, transmiterea fiind oferita de o zeita, o femeie, in cazul nostru, Demetra, prin ritualul bauturii magice: ambrozia! Unii exegeti sunt de parere ca esoterismul elen a fost insipirat de egipteni, altii considera ca mostenirea gnozei venea de la fenicieni care, la randul lor fusesera initiati de catre celti. Ca toate creatiile umane, si scolile filosofice si teologice din Eleusis, au decazut sfarsind prin corupere. Preotii au pierdut semnificatia transmiterii, inlocuind misterul cu ritualuri din ce in ce mai pompoase, mai spectaculoase, dar golite de scanteia divina! Acelasi lucru s-a intamplat in istorie cu toate marile Transmiteri de la Vede la Noul Testament!
Eleusiile erau practicate la fiecare cinci ani fiind oficiate de hierofanti si thisiade (preotese) care purtau coroane de mirt si tineau in mana, o cheie, ca simbol al misterelor. Desi sarbatorile durau cam doua saptamani, 9 zile erau extrem de importante in ritual si ceremonial. In prima, se adunau neofitii, in a doua se facea purificarea prin apa (alaze mystoi). In a treia zi se tinea post pana la apusul soarelui, se pregatea patul fecioarei divine. O data cu caderea serii, se intreupea postul, putandu-se manca prajituri cu mei si orz si sa se bea amrozie (ciceon). A patra zi era inchinata procesiunii cosului (calathus-care reprezenta o cutie in care s-au pastrat toate cunostintele umanitatii inainte de Potop).Urma procesiunea flacarilor in cea de a cincea zi. In a sasea, se sarbatorea plecarea zeitei Atena la Eleusis si se celebra cultul zeilor Dionysos, Iacchus si Ceres. Pelerinajul se oprea in a saptea zi, cand procesiunea se indrepta spre Templu cu ceremoniile smochinului si traversarea podului care simboliza legaturile dintre lumile infernale, terestre si ceresti. In a opta, se celebra initierea lui Esculap, iar profanii treceau de la statutul de adormit la cel de trezit. A noua si cea mai importanta zi, se numea plemochoe dupa numele a doua vase umplute cu vin, unul asezat la est si celalalt la vest, care erau sparte la sfarsitul ritualului, cand se rosteau formule magice si erau invocate Geniile Creatoare. Iata ce scrie Robert Charroux in Cartea cunoasterii interzise: „Sensul acestui simbol este clar: cunoasterea a venit din vest, de la pelasgii-celti si din est prin indo-europeni si persi.Vasele pot fi sparte, cunoasterea i-a fost transmisa initiatului!”
-va urma-

si planeta exista un schimb energetic vital, de aceea se spune ca noi venim din pamant si ne intoarcem acolo, ca structura materiala, dar ca spirit suntem Fii lui Dumnezeu! Ca entitate non-materiala, provenim din Cer. Cu alte cuvinte, ritualul se savarsea in cele doua mari perioade de insamantare, corespunzand micilor si marilor Misterii, obligatorii initiatului. Gradul superior obtinut se numea autopsia sau epoplia. In greceste autos inseamna sine, iar opsis, vedere. Comunicarea cu Dumnezeu se face prin vederea sinelui, caci de acum inainte, initiatul va stii unde sa-l caute pe Dumnezeu.

Initierea se facea in templul lui Demetra. Erau necesare zile de post, in care nu se consumau produse din carne. Se putea manca peste, seminte, rodii si mere. Perioadele de abstinenta erau indulcite de zeama de cucuta, pe care hierofantii o beau pentru a-si domoli instinctele. Toate lumea era pretabila la initiere cu exceptia barbarilor, criminalilor, vrajitorilor si mai tarziu a crestinilor dogmatici! Pe vremuri, initierea nu era simbolica, asa cum se intampla in timpurile moderne ci se cobora efectiv in tenebre pentru a confrunta omul cu moartea si cu geniile elementelor din care a fost compusa materia. Neofitul se intalnea pe rand cu arhontii si gardienii universului „de dincolo de porti”! Purificandu-si trupul, sufletul si mintea, profanul se lepada de vesmantul intunecat al ignorantei si egocentrismului, devenind capabil sa inteleaga ca haina lumii ne imbraca pe toti si ea este Lumina lui Dumnezeu. Clement din Alexandria ne ofera formula eleusina rostita de proaspat initiatul: „Am postit, am baut ciceonul, am luat cosul si, dupa ce am muncit, am lasat cosul;apoi luand din nou cosul, am inlocuit ceea ce era de inlocuit!”
-va urma-