Un roman explica Experimentul Philadelphia
Profesorul de fizica Doru Todericiu are o teorie asupra quasiubicuitatii intalnite in cazul Experimentului Philadelphia, dar si a altora, petrecute de partea cealalta a Cortinei de Fier, in URSS. Explicatiile sale se refera la comportamentul particulelor atomice. Ecuatia propusa nu este greu de inteles. Sa presupunem ca exista doua orbite in jurul unui nucleu, prima de dimensiuni mici pe care graviteaza, sa zicem, particula (a) cu o energie de 50, iar a doua, ceva mai mare, pe care graviteaza particula (b) cu energia de 100. Daca particulei (a) i se transmite o energie de 100, ea va sari, imediat pe orbita (b), fara ca elementul timp sa fi actionat si fara a se fi strabatut vreo distanta. Exact ca o aparitie spontana materializata din eter. Experimentul Philadelphia a demontrat efectul teleportarii.
In lumina acestei teorii, apartinand cercetatorului roman, Doru Todericiu, in Experimentul Philadelphia, vasul a trecut pe o linie de forta mai intensa. Intelegand principiul Panglicii lui Moebius, americanii au adaugat puterea considerabila a energiei anuland gravitatia navei pe orbita initiala fiind teleportata in universul altei orbite. Dezvoltand analogii diverse si vazand ca legea gravitatiei poate fi sfidata pe o orbita, putem sa gasim niste raspunsuri ceva mai satisfacatoare cu privirea la ridicarea piramidelor, a menhirelor si dolmenelor, a giganticelor statui din Insula Pastelui, la transportarea blocurilor uriase de piatra de la Cuzco si Ba’albeck. Toate constructiile antichitatii par ca ironizeaza gravitatia si asta ne intareste ideea unei descendente din stramosi superiori care aveau cunostinte extinse de genetica, fizica, matematica, cosmogonie, dar mai ales de radionica si energetica!
-va urma-