0
Publicat in iulie 6, 2010 de Oreste Teodorescu in Blog
 
 

Lideri providentiali I


Mi s-a parut interesant capitolul din istorie despre marii lideri ai puterii care umblau incognito prin multime pentru a pastra autentic pulsul natiunii. De cele mai multe ori, regii, imparatii sau alti sefi de state conduc puteri ascunse, insa uneori se intampla ca niste conducatori luminati, initiati sa-si ascunda puterea si sa actioneze sub acoperire. Exemplele cele mai cunoscute apartin unor culturi foarte diferite. Intre 763-809 dHr, vastul imperiu islamic intins din Egipt pana in Persia si din Yemen pana la Marea Neagra a fost condus magistral de catre Harun al Rashid, iar capitala Bagdad apare descrisa cu mult fast in splendida carte a Celor o mie si una de nopti. Harun, care se talmaceste Aron cel Drept devine calif foarte tanar, dar are abilitatea si intelepciunea sa-si numeasca sfatuitori buni! Scopul caruia califul i-a dedicat mare parte din energie si efort a fost inflorirea civilizatiei in intreg imperiul abbasiz. A creat un sistem sanitar, unul postal, a infiintat scoli si universitati, a permis diferitelor culte sa-si ridice temple. A intarit siguranta si confortul populatiei prefigurand trupele de politie si mai ales a promovat reforme sociale si juridice menite sa faca dreptate intr-un mod cat mai just. Ca sa nu fie pacalit sau lingusit in cale afara de catre consilieri, Harun al Rashid parasea deseori luxul palatului sau amestecandu-se si chiar traind cateva zile printre supusi. Le asculta pasurile, ii tragea de limba cu privire la conducatori, urmarea cu atentie cum se cheltuiesc banii imperiului pentru infrastructura. Fiind mereu in cunostinta de cauza, Harun a carmuit imperiul in adevartul spirit Islamic: „Rostul celui aflat la Putere este de a-l reprezenta pe Allah intru gloria tuturor oamenillor”! Prin felul sau particular de conduce, califul abbasiz si-a facut simtita influenta din Europa pana in China. Secretul infloririi pe care ar trebui sa-l inteleaga toti conducatorii lumii a constat in interesul deosebit asupra culturii tolerante prin dezvoltarea educatiei, stiintei, artelor, comertului liber si industriei. Bagdadul acelei epoci a fost izvorul de inspiratie al multor conducatori europeni. Insusi Carol cel Mare a fost un mare partizan al ideilor califului.