Evolutia sociala de la „eu” la „noi”

La originea tuturor esecurilor sociale se gasesc lipsa de cunoastere si cea de comunicare. Optica materialista constrange individualitatea sa se izoleze, in timp ce constiintele evoluate se simt in comuniune cu toate fiintele. Spaima de criza economica ne face sa uitam, insa criza morala si etica in care se afla societatile, dar mai ales persoanele manuite de ego, asemeni cadavrelor spalate inainte de imbalsamare.In plan intim, omul modern vorbeste mai degraba singur, decat cu semenii. Lipsa dialogului se simte in cuplu, in relatiile parinti-copii, in diferitele medii existentiale. Am devenit morocanosi si speriati, trupurile noastre devin din ce in ce mai puhave, mintile din ce in ce mai lenese, iar in suflet se insinueaza igrasia disperarii. In loc sa traim in comuniune, asa cum ne invata toate traditiile adevarului, preferam separatismul. Si atunci, singuri in fata zidului inverzit de umezeala nepasarii, livizi si deprimati ne blestemam tara, destinul, il certam pe Dumnezeu neintelegand ce rost are toata aceasta suferinta, pe care, fie vorba intre noi, ne-o producem singuri. Si, atunci cand insuportabilul preia comanda, sa ne amintim ca in loc sa il punem pe „eu” in centrul vietii noastre am putea sa operam cu „noi”. Viata comunitara face ca fiintele sa iasa din egoismul lor si sa se bucure de atat de colorata unitate in diversitate.