Aici. Acum…

Uneori uitam sa mai traim. Adica? Pai, tot proiectandu-ne intr-un viitor subiectiv: „o sa am, voi face, cand o sa fiu eu...”pierdem cel mai minunat si adevarat spectacol: cel al clipei! La fel de paguboasa este si ratacirea prin trecut: „pe vremea mea, daca mai eram tanar…etc„. Noi stim, datorita noianului de informatii si experiente ca prezentul este o consecinta a trecutului, iar viitorul, concluzia prezentului. Asadar prezentul este centrul cercului, la periferia caruia se afla trecutul, iar la granita de intersectare, viitorul. E foarte trist sa-ti consumi atata energie cu regrete sau proiecte, fara sa fi atent la misterul lui „aici si acum”! Asa cum pamantul se invarte in jurul proprie axe (care ramane fixa) si in jurul soarelui, omul are in sine un element mutabil (universul exterior guvernat de timp) si unul static (dimensiunea fiintei, guvernata de ierarhiile ceresti). Tot ceea ce traim azi vine din ieri. Inteleptul stie cum sa actioneze, ca maine sa fie Bine!