Regasit printre Evanghelii
Motto: „Caci ce este daca unii n-au credinta? Oare necredinta lor va nimici credinciosia lui Dumnezeu? Nicidecum! Ci Dumnezeu se vadeste intru adevarul Sau, pe cand tot omul intru minciuna, precum este scris: Drept esti tu intru cuvintele Tale si biruitor cand vei judeca Tu”.
(Epistola lui Pavel catre Romani 3:3-4)
In lumea egoului si a neantului, acolo unde oamenii cauta faima si aprecierea celorlalti, dar nu si pe cea a lui Dumnezeu se intampla in fiecare generatie, ca intr-un prezent continuu acelasi lucru: incompetentul pozeaza in profesionist, curva in virtoasa, egoistul cel mai rapace in binefacator, tradatorul de neam in patriot, meschinul frustrat in maestru spiritual etc…Va veti intreba probabil de ce? Raspunsul este invariabil acesta: rusinea sinelui, care este de natura divina in fata exceselor persoanei, care isi extrage sevele de la diavol. E aceasi rusine pe care au resimit-o Adam si Eva cand au iesit din Fiinta si s-au trezit „goi”. Gol aici nu are senusl de nud, ci de golit de Dumnezeu. Ce nevoie sa ai de recunoasterea semenilor daca Tatal si Fiul sunt departe de tine? Avem decalogul, pe care daca l-am respecta am stii ca nu suntem pe drumul pierzaniei, stim cele sapte pacate capitale, dar oare in cate dintre ele ne regasim zi de zi? Avem Calea, Adevarul si Viata dar ne incapatanam sa alergam dupa efemeride intr-un univers iluzoriu impletit din vicii senzoriale si de caracter. In Evangelii exista o cheie de descifrare a ceea va sa fie: „semanatorul este unul, seceratorul altul, daca graul n-ar muri in burta pamantului, cum sa creasca recolta?”
