Fericirea se naste, abia dupa ce moare frica

Din nefericire, foarte multi oameni duc o viata tehnica, sterila. Studiaza mecanic, traiesc conformist: isi iau examenele, sunt sedusi de diplome si recunoasteri formale, se angajeaza pentru a supravietui sau pentru a parveni social si economic. Cei care „au invatat” cum merge lumea, cum functioneaza sistemul, capata un soi de superioritate,de aroganta, si exact in acest stadiu de evolutie mentala se insinueaza principiul separatismului. „Eu sunt mai destept, ma descurc, astia sunt cam fraieri, de ce sa nu profit…”? Si uite asa, am trait pana acum in plina dualitate: stapan-sclav. Iar atributul care a facut posibila functionarea mecanismului a fost teama! Daca te-ai saturat ca viata sa te traiasca, ca altii sa decida in locul tau, inseamna ca te-a cuprins deja dorul de libertate si de creatie. Un tehnician poate obtine rezulate, dar un creator prin redescoperirea naturii sale divine, imbunatateste lumea din jurul sau. Secretul nu este revolta, revolutia, rebeliunea din interiorul „inchisorii”. Ar fi stupid si inutil, ci tehnica evadarii din mediocritate, frustrare si neimplinire consta in dezvoltarea capacitatii de a vedea „printre gratii”. Nu putem lupta impotriva viciilor eliminandu-le mecanic, fortat, automat. Devenim impliniti cu adevarat cand intelegem resorturile care ne-au produs disconfort si suferinta. Fiind, insa mult prea disperati sa ne realizam, pornim in cautarea fericirii pe carari infundate, caci daca o cautam in afara, oare cum am putea-o gasi? Daca, ne-am intoarce,insa, cautarea si in dimensiunile noastre interioare am intelege ca fericirea este un derivat care apare doar atunci cand a disparut teama. Iar fericierea suprema este sinonima cu iubirea neconditionata! Cauta iubirea si ea te va face fericit, asa cum adevarul te face liber! Doamne Ajuta!