Fiecare zi poate fi momentul zero

 

Taina initierii: iesirea din dualitate!Nu este usor, iar antrenamentul este zilnic si continuu. Am fost obisnuiti sa facem gesturile cotidiene, inertial, mecanic lipsiti de curiozitatea si bucuria copilului, prematur maturizat. Oare de ce spunea Iisus: „…lasati copiii sa vina la Mine,caci a lor este Imparatia Cerului„! In jurul nostru, putem obeserva o gramada de oameni dinamici, intreprinzatori, agili si abili in a-si construi succesul, insa stralucirea exterioara consuma lumina interioara. De ce sa ne imbuibam cu trufe, caviar, homari; de ce sa aruncam averi pe bauturi fine si exotice, cand digestia transforma totul in aminoacizi, glucide, carbohidrati, aceiasi care se obtin din apa, fasole, branza, vin? Diferenta este teribila. Ca sa-ti poti permite luxul, consumi multa energie mentala, sufleteasca si trupeasca. Daca toate procuparile tale sunt legate de lumea exterioara, nu vei mai avea nici timp si nici forta pentru cucerirea dimensiunii interioare. Castigi ceva, pierzi altceva. „Nu poti sluji la doi stapani odata!”, sau mai simplu: nu poti merge in fata si in spate in acelasi timp! Bun, si atunci ce este de facut? In primul rand sa nu uitam ca legile divine sunt simple si ca Viata rezida deopotriva, la fel de constienta si inteligenta in toate regnurile si speciile. Respectand intregul salvezi detaliul! Absolut fiecare forma de viata spune o poveste. Iesi din cercul vicios al emotiilor si dorintelor. OBSERVA! Florile vorbesc, animale gandesc, pietrele iti ofera energia lor. Pamantul are grija de tine, iar cerul te binecuvanteaza cu fiecare ploaie de vara, cu fiecare adiere de vant. Oricat de bogat si puternic ai fi nu poti primi natural mai mult de cat are fiinta ta nevoie. Abuzul accelereaza consumul energetic, iar lipsa combustibilului viatal aduce pamantul peste persoana si uitarea peste sine! Spiritul nemuritor pluteste deasupra noastra si abia asteapta sa-l simtim. Cand vei intelege ca niciodata nu esti singur, vei avea grija sa pretuiesti fiecare zi ca pe momentul zero, cand trecutul, prezentul si viitorul devin unicul timp al Fiintei. Abia atunci vom intelege de ce a spus Iisus: „Eu si Tatal Unu suntem!” si mai ales de ce a rostit apostolul Pavel: „Nu eu vorbesc acum, ci Hristos vorbeste in mine!”