Cateva cuvinte despre viata…
Dupa o atenta si minutioasa sistematizare a invataturilor unor maestri autentici precum Papus, Eliphas Levi, Stanislas de Guaita si Omraam Aivanhov, voi posta o serie de teme legate de armonizarea vietii materiale cu cea spirituala, intre persoana si fiinta intre aspectul trecator si nemurirea noastra.
In ratacirea noastra printre intrebari, am ajuns de multe ori sa fim definiti de verbul a avea, in loc de a fi!Cu alte cuvinte, ne-am irosit rezervorul de energie alergand sa obtinem bunuri, sentimente si valori mult mai putin importante decat viata insasi. Am renuntat la mama natura izolandu-ne in artificial: ciment, blocuri de sticla, haine si alimente scumpe dar sarace din punct de vedere al energiei viatale, al Qi-ului cum il numesc chinezii.Chiar asa, tu de cate ori pe saptamana vezi orizontul? Daca nici macar o data, te vei inbolnavi, spune un proverb indian. Multi dintre noi se incurajeaza intr-o inertie paguboasa: O viata am, s-o traiesc din plin, intens, sa obtin totul de la ea si sa fiu puternic, bogat sa ma bucur de glorie, caci dupa aceea, daca nu este nimic. De ce sa fiu eu prostul care primeste biciul, cand pot fi in tabara desteptului care da cu el? In aceasta cheie materialista, bietul om se va trudi, va munci, se va consuma ca o lumanare cu fitilul gros si cand va obtine tot ce a visat, va fi prea tarziu. Energia consumata in afara necesitatilor fiintei de a evolua spiritual, nu mai poate fi recuperata. Si atunci intervine prima criza a constiintei: am obtinut victoria asupra lumii, dar m-a invins propria-mi viata, sunt bolnav, obosit si singur. Un mare sarac, un calator trist si singur care-si numara banii!. Viata este darul nostru facut de Dumnezeu. Intre copertile ei avem sansa sa raspundem celor trei intrebari care ne cenzureaza Unirea cu Planul Superior, Reintegrarea in Regatul Pierdut: Cine sunt? De unde vin? si Incotro ma indrept? Asadar atentie! Viata nu se dezvolta numai in exterior ci si in interior. Religiile, invataturile, micile si marile mistere ne soptesc in parabole acelasi indemn. Cunoaste-te pe tine insuti, mediteaza, cauta inlauntrul tau si ce vei gasi acolo te va defini pe deplin ca om al luminii. Cand realizam ca suntem din Lumina, atunci viata se extinde, iar verbul a exista devine eternul a fi!