Rusinea in fata Mortii
Conform traditiei kabbalei si invataturilor hermetice, umanitatea a cazut din Absolut, definit de verbul „a fi” si a inceput constructia materiala, efemera, exprimata de verbul ” a exista”. Astfel, ne vedem nevoiti sa recunoastem ca doar Dumnezeu poate afirma „Eu sunt cel ce sunt”, persoana noastra neputand zice decat ” eu sunt cat exist”. Daca ne nastem, iar singura noastra certitudine, este ca la un moment dat, vom muri, atunci, pare paradoxala incrancenarea cu care fugim de Cartile Sfinte si de tot corpul format din texte si doctrine, care ne arata sensul vietii, evolutia si legile firii! Ramanem, din pacate, captivi intr-un consumism nemasurat, rataciti, fara sperante, dependenti de grupuri ologarhice. De atat amar,se straduiesc maestrii sa ne arate Caile Eliberarii si noi preferam, intoarcerea capului, usor snob, intr-o parte si pufnirea plina de dispret: „ce nebunine, ce sminteala…”
Aceasta atitudine, dureaza, de regula pana la apropierea rece si tenebroasa a Ingerului Mortii, care are, ciudatul obicei, de nu pleca niciodata cu mana goala, si atunci, omul pacalit de falsele valori: avere, putere, noblete ereditara, rasa superioara, scopul scuza mijloacele, etc se uita speriat catre cer intrebandu-se ingrozit: ” Si daca totusi El este acolo si stie totul depre mine…?”
Intelegeti acum, de ce unora le este frica de moarte? Cred ca mai degraba si mai potrivit ar fi sa inlocuim teama cu RUSINEA!
tot mort esti si daca te poarta vantul dintr o parte intr alta dupa titluri si averi…desertaciunea desertaciunilor…mai bine v ati face comori in cer unde furi nu le pot fura si molia nu le atinge…mai bine vi l ati face prieten pe Iisus Hristos decat pe oricare om „influent” …care nu este de fapt decat este o simpla papusa in mana unui papusar iscusit
Diferenta dintre un mort de frica si un mort rusinat este ca mortul rusinat este superior moral. :):):):):):)
Înţeleg că rostul acestui blog este tocmai „trezirea” oamenilor la adevărata realitate pe care o trăiesc. Cei mai mulţi se comportă, din păcate, iresponsabil, poluând moral destinul întregii specii pe care o reprezentăm…
se vor trezi si ei intr o zi….unii invata din greselile altora iar altii din propria experienta…fiecare alege calea lui
eu ma intreb daca nu suntem deja morti, si ne e frica de viata ce va fi dupa ce trecem dincolo…
Poate ca sunt mediocru, d-nu Oreste. Nu stim.
Eu n-am trimis CV si nici n-am batut de unul singur la poarta Templului.
M-a trimis la d-nu Vasiliu, mons. Sociu cu recomandarea sa. Nu m-am dus. Cand am vizitat Franta, am primit o invitatie din partea d-lui Gerard Willery. Nu m-am dus. Poate de asta sunt mediocru.
Nu laud cu 'pilele' mele. Am preferat sa am prieteni decat sa ma subordonez lor.
„Indrazniti, Eu am biruit lumea!”
Nu-i om fără de păcat! Ruşine ar trebui să ne fie tuturor nu doar unora…dar din nefericire din ce în ce mai mulţi n-au nicio jenă provocată de greşelile lor şi atunci rămân doar la stadiul de frică/teamă sa nu aibă de suferit prea mult în faţa morţii.
lumea nu e decat o iluzie, un joc in care exista cateva reguli clare, prima regula este :ce faci vei primi inapoi…dar fara aceasta lume nu am putea sa crestem, este singura cale prin care putem sa dovedim ca suntem demni de a ne numi fii ai Creatorului nostru
Din experientele celor care au trecut dincolo si au trait lumina intensa si au revenit nu exista nici o relatare despre Ingerul Mortii si tenebroasa lui aparitie… Se poate sa nu fi fost specialisti in kabbala si in invataturile hermetice.
Intrebare pentru cei care se pricep la ingeri?
Ingerul Motii este un inger bun dar tenebros sau face parte dintre cei cazuti si tenebrosi?
Sau este o figura de stil?
Friptura este buna… garnitura mi se pare cam ciudata.
Enkidu
foarte interesanta interventia ta…
Care este destinul speciei?
dan,eu cred ca 'ingerul mortii' e o figura de stil;depinde cum vezi moartea…….
cred ac depinde cat de poeti si creativi suntem;la 18 ani vedeammoartea ca pe fat-frumos cu plete care vine si ma ia pe taramul fermecat,departe de scoala si profi de mate si fizica!
Ioana,
un fel de BAU BAU… ma gandeam eu… daca bagi mana in prea multi volti sau te pulverizeaza o grenada si mori instantaneu se-alege praful de frica de moarte si de rusinea pe care ar tebui sa o resimti. Nu mai ai timp…
Dan- ingerul mortii e o frumoasa doamna,care are menirea sa te faca sa te indragostesti de noua viata. Valabil la barbati,la femei cica vine Apolo.
Bine. Cand a murit Onasis nu i-a fust frica si nici rusine,ia fost doar ciuda ca a lasat atatia arginti pe pamant fara stapan.
am murit doar atunci cand am incetat a mai fi copii…ingerul mortii ne fura visele si gingasia
cineva are chef de distractie! foarte bine,ca tema poate cadea si in lugubru….
Tocmai m-am uitat la 300 de spartani. Aia da moarte,probabil ca e cea mai frumoasa moarte;samori pentru un ideal maret.
alexandra! waw! imi place. Cred ca ingerul mortii traieste defapt aici pe pamant si fura frumosul…
ca sa ti fie rusine trebuie sa ai constiinta…unii nu mai au asa ceva, unii neaga zi de zi ca sunt fii ai luminii si trec prin toate etapele marlaniei si ale intunericului…pe ingerul mortii il cunosc nu le mai provoaca nici un sentiment
Mesajul a fost foarte clar!
sunt multe feluri de a muri…murim cate putin in fiecare zi daca nu iubim…
Cristina Airinei:)
Ai dreptate… din perspectiva istorica suntem morti de mult…
Poate ca fara sa ne dam seama stam atarnati intr-o bucla de timp, Pamnantul in astimp fiind deja pulverizat de un fost razboi atomic.:)
Eu m-am nascut in mileniul trecut dar am murit atunci cand Adam a muscat marul… ca toata lumea de pe aici de altfel… 🙂
Sorin,:)
Mie mi-ar placea Elena Udrea…:)
Ioana,
Tema este interesanta, prezentarea este facuta gen thriller.
Nu era mai simplu sa te puna sa alegi intre verbele a fi si a avea? Era exact acelasi lucru.
Dan- Tema este facuta pe o tema prea banala; Moartea. Mare smecherie,doar de aia te nasti sa-ti ingropi trupul si sa renasti,egal unde te duce mesagerul mortii,odata facut pasul e prea tardiv sa-ti faci probleme de vechea existenta.
Si nu cred ca e frica de moarte cat e instinctul animalului din noi de a se conserva.
@Dan Ioanitescu
Tocmai mă pregăteam să scriu ca sunteţi, ca de obicei, genial. Nu ştiu care este destinul nostru – bănuiesc, dar… mă ruşinez să o spun – , însă ştiu că nu este acesta care ni se arată : de fiare meschine, hrănite cu carnea unor vieţuitoare nevinovate şi cu intrigi şi răutate…Şi prostie cât încape. Exact ca in Infernul lui Swendenborg…
@Alexandra Pal
Îmi place foarte mult ce scrieţi.
Sorin,
Mesajul care mi-a fost indus este intr-adevar foarte clar: E timpul sa invatam kabbala si hermetism.
Cat priveste contrapunerea fricii cu rusinea … sunt doua categorii distincte provenite din directii diferite.
Frica de moarte este instinctuala iar rusinea se invata.
Ca sa-ti fie rusine in pragul mortii ar trebui sa ai cel putin idee de norma care sa o provoace…
Nu te nasti cu constiinta gata fabricata. Te nasti cu capacitatea de a avea constiinta.
Constiinta este dobandita prin educatie, presupune un anume cod moral insusit si asumat si este o categorie destul de alunecoasa… Rusinea este diferita de la o cultura la alta. Exista un trib in Africa in a carui acceptiune este rusine sa ti se vada talpa piciorului.
Enkidu,:)
Ei hai sa nu exageram. Sunt un biet semidoct care incearca sa-si mentuna un echilibru…
Si ca drept dovada uite ca nu reusesc. Am vrut sa scriu mentina:)
…cred ca ,cu cat esti mai 'civilizat'(mai ue-ist) cu atat ti-e mai frica de moarte! cum sa las bunatate de masina si cont plin?
cei 'primitivi',care umbla desculti si dorm sub stele…nu cred ca au o astfel de teama.
Oreste, fiecare are roulul sau la fel de important si fiecare etapa are rolul si rostul ei. Si este un mecanism absolut fascinant de a creea plus valoare(progres). In momentul in care am inteles acest mecanism am inecput sa cred ca exista Dumnezeu si sa-l admir si sa-l iubesc. Merita toata fascinatia noastra. Plus la modul cel mai sincer nu mai judec pe nimeni, stiu ca suntem toti „together in this”. Si ma simt conectata cu toti si cu toate si e superb. Maestrii daca sunt intr-adevar maestrii, trebuie sa stie efectiv cand vad o persoana in ce moment al evolutiei este si de ce are nevoie. Nu trebuie sa ” se straduiasca”:” De atat amar,se straduiesc maestrii sa ne arate Caile Eliberarii si noi preferam, intoarcerea capului, usor snob, intr-o parte si pufnirea plina de dispret: „ce nebunine, ce sminteala…” Ei trebuie doar sa fie acolo, la locul si momentul potrivit. Acest expansionism e acelasi consumism pe care-l acuzi, care i-a cuprins pana si pe cei mai evoluati, se pare. Oricum…vin vremuri mai frumoase:)
Foarte interesant, dl. Oreste! Imi cer scuze ca nu am observat mai de mult… ideea ca vicisitudinea este o bucurie… Deosebit, da, cu adevarat… Multe gandiri mi s+au deschis acum…
Am mai avut un moment asemanator cand ajutatorul meu mi-a spus ca oboseala noastra se formeaza din zarva si zavistie…
Multumesc mult!
Tuturor, mult drag! Va urmaresc in pauzele mele de lucru si ma bucur tare mult de voi!!
P.S. acum mai observ ca nr. prietenilor acestui blog a ajuns la… 666!! vorba lui Dan.. o fi bine?! O fi rau?! (O fi doar cunoasterea?!)
Sa incercam sa departajam putin lucrurile.
Exista un instinct de conservare individual? Exista.
Exista un instinct de conservare al speciei?
Da, la animale functioneaza natural, pe cand la om a fost nevoie de un cod moral care sa nu puna specia in pericol.
Cele 10 porunci au fost primite de Moise pentru ca probabil poporul Israel statea cu moralitatea la pamant: fura, preacurvea, omora, batjocorea parintii…chestiuni care au trebuit oprite prin lege, altfel se ajungea la extinctia comunitatii. O lege vine sa rectifice sau sa opreasca o debandada. Lui Adam nu i s-a dat nici un cod de legi morale: nu avea parinti, nu avea cu cine s-o insele pe Eva, nu avea de la cine sa fure…
Pana la Cain si Abel nu s-a pomenit ca omorul sa fi fost vreun pacat. Nu a existat omor. A fost primul semn al constiintei umane.
Filogenia repeta ontogenia. Nimeni nu-i spune pruncului sa nu fure, ci ii va spune copilului care poate intelege…. Si daca nu intelege… si-o ia. Prin parinti, societatea se apara.
Doar daca parintii nu au avut imprumuturi nerambursate la Bancorex… 🙂
…moartea e o vama: depide de noi ce vom gasi in traistuta:munca,suferinta,dorul,amarul,dragostea ne vor face o surpriza…atunci: se vor fi facut bulgari de aur,sa trecem dincolo.
Cristiana:)
Ultimul intrat este manipulatorul din umbra asteptat in preajma „marilor combinatii” din care ne impartaseste noua putin cate putin Oreste!:)
Eu am sa ies de pe blogul acesta, imi scot si poza, ca sa nu-i dau fiarei posibilitatea sa-si faca mendrele cu prietenii mei.:)
Sau sa ne luam cu fiara la tranta, noi cei 666? Noi suntem fiara in momentul acesta. O sa ne luptam cu noi insine pana o sa ne facem praf.:)
Domnule Ioaniţescu, Enkidu are dreptate în ceea ce vă priveşte. Bănuiesc că intuiţi chiar şi destinul nostru mai bine decât alţii.
Cei care cred într-o viaţă de după moarte nu se tem de dispariţia fizică, deoarece văd totul ca pe o trecere dintr-un plan uman în alt plan : astral sau natural. „Primitivii” nu-şi fac deloc griji în legătură cu extincţia. Nemaicrezând în nimic, modernii simt moartea ca pe un vid şi de aceea sunt înspăimântaţi… Nu prea ştiu cine are dreptate… Credinţa, s-ar părea, este cheia întregii afaceri.
eu am auzit ca oamenii mor in liniste si impacati..doar in timpul vietii au teama de moarte ( de necunoscut)
moarte e transformare e viata si in acel moment simtim asta..
rusine ca am venit pe Pamant sa traim Viata?
viata nu ne e conditionata , Universul Dumnezeu e Amoral.cine nu se trezeste in viata asta se va trezi in altele..sau vor pleca acum cand e prea tarziu sa se schimbe si vor veni din nou.
deocamdata vorbim supozitii dar astea tenebroase parca ne tin in ganduri negative si vibratii joase..asa simt eu.
A VENIT MOMENTUL ADEVARULUI!
TREBUIE SA CITIM NEGRU PE ALB!
Cinstit sa fiu, am obosit sa citesc alb pe negru…:):):):):):)
camelia,pe mine dimpotriva:acesta tema m-a transpus intr-o stare poetica,creativa chiar si deloc joasa….
Despre moarte,parca s-au mai dat niste definitii pe aici.Ca e un subiect ambiguu,ca necunoscute sunt cu carul,nu mai e nici un secret.Certa e doar teama de ea si de ceea ce il asteapta pe om dincolo.In fine,eu am o alta intrebare al carei raspuns,mi-a dat cu multe zecimale de cand ma stiu:
Oreste scrie ma sus ca „fugim de Cartile Sfinte”…
Intrebarea mea este:Ce inseamna Carte Sfanta?(Cred ca se vorbete de biblie,coran,tora etc.nu?).Dar ce o definiste ca fiind o carte sfanta?A cazut cumva din cer,scrisa gata?Are proprietati miraculoase,simti divinul la atingerea ei?
Sau vorbim de aceleasi sute de evanghelii,toate contradictorii,cu scop precis de a disciplina omul,si avand la originea originilor acelasi autor…adica OMUL?
…sa inlocuiesti teama cu RUSINEA…
Teama apare intotdeauna inaintea unui fapt,prin teama anticipezi o amenintare,pe cand rusinea caracterizeaza un fapt deja consumat,si deseori e tardiva.As vota cu teama,e mai sanatoasa si preventiva.Rusinea nu te disculpa nici in fata tribunalului,nici a ingerilor si nici a lui Dumnezeu
Asa este draga Camelia,
Daca ai sa urmaresti succesiunea postarilor ai sa observi o suita de dusuri scotiene.
Pragmatic vorbind ajuta la trezire.:):):)
Domnule Tomsa,
Suntem toti la fel… de bezmetici si de disperati, altfel nu am mai casca gura pe aici.
Extinzand aforismul lui Marin Preda la rang de axioma cheia este :
DACA IUBIRE NU ESTE, NIMIC NU ESTE.
Iar ca sa iubesti trebuie sa crezi in „obiectul” iubirii. N-am auzit pe nimeni sa moara din dragoste de vid… :)Aveti dreptate.
Cine zicea ca „nu ma tem de moarte ci de vesnicia ei?”
De aceea avem o nevoie aproape organica, disperata chiar, de teoria reincarnarii.
Lui Paler, Dumnezeu sa-l odihneasca, ii parea rau ca nu mai poate asculta muzica dupa ce va trece in nefiinta.
Muzica sferelor… ar raspunde unii dintre noi.
…nu numai ca auzi muzica sferelor,dar sunetul va produce si culori.
hai,ma dan,zi-ne tu ce crezi ca e dincolo?
@ Ioana-ce e dincolo?
Un vid negru,foarte lung si mare,cu un zid la capat.Iar dincolo de zid?…mai mult vid negru;)
jolly,in orice intuneric este si o luminita mica-vezi simblul yin-yang-.
Tenebrosilor…. :):):):)
O sa va spun cand am sa ajung acolo.
Ma parafrazez: VOM MURI SI VOM VEDEA.
Daca o sa avem cu ce… :):):)
teoretic…
Ioana si Jolly,
Uitati, va comunic experienta cuiva care a avut un contact cu „dincolo”. O sa o las pe autoare sa-si decline identitatea daca doreste. Am acceptul ei de a-i face publica relatarea, ca sa-i ajute pe cei carora le pasa. Daca curiozitatea este prea mare si nu rezistati intrati pe: http://www.buriculpamantului.blogspot.com la postarea „2in1”.
Lectura placuta!
„Ceea ce mi s-a întâmplat atunci, la 23 de ani, în intervalul de câteva minute (nu a ştiut nimeni să-mi spună câte) de moarte clinică, NU a cuprins în „scenariu” nici tunelul, nici luminiţa de la capătul lui, nici Vocea… Pur şi simplu m-am pomenit stând (nu mergând!) pe un drum care se desfăşura drept înaintea mea, secţionând în două parţi aproximativ egale un câmp de un verde-smarald, care se întindea de jur împrejur pâna la orizont. Nu era nimeni şi nimic în jur, nici pomi, nici flori, nici vreo casă ori vreo vietate. Era o zi splendidă, însorită (deşi nu-mi amintesc să fi văzut soarele) de primăvară-vară. Iniţial eram cumva nedumerită. Nu-mi dădeam seama nici unde sunt şi nici cum am ajuns acolo. Dar starea asta de nedumerire a durat extrem de puţin, pentru că, aproape imediat m-a cuprins un fel de toropeală plăcută, o stare de bine care parcă mă împresura din toate părţile, tot mai strîns cu fiecare clipă… Ceva parcă se coagula în jurul meu… Iar starea de bine sporea în acelaşi ritm…
continuare…
Ce a urmat, însă, este cel mai greu ori chiar imposibil de descris în cuvinte… Aici mă blochez mereu cu povestirea… Să nu râdeţi de cuvintele stângace pe care le folosesc!… Ei bine, simţind „activitatea” aceea, „prezenţa activă” din jurul meu, acea „împesurare” tot mai aderentă la corpul meu, mi-am aplecat capul ca să-mi privesc corpul şi ce anume îl/mă „împresoară”. Am observat atunci, cumva cu coada ochiului, că lumina din preajma mea, cumva de la înălţimea mea în jos, devenise mai densă, mai alburie şi mai sidefat strălucitoare. Constatarea asta parcă m-a speriat oarecum şi atunci am ridicat repede privirea ca să-mi dau seama ce-i cu „aerul” acela ciudat… Privind cu mare curiozitate de jur imprejur şi în sus, mi-am dat seama subit că „aerul” acela cu irizaţii sidefii strălucitoare era…VIU !… Era VIU şi parcă de acolo din el, din „aerul acela” şi totuşi de nicăieri, emana un… zâmbet!… Mă împresura de peste tot un zâmbet cald… luminos şi cald… mă scăldam într-un zâmbet!… O fericire imensă a început să crească vijelios în mine… Mi-am înălţat braţele către cer cu fel de zvâcnet, ca al păsărilor care îşi iau avântul necesar desprinderii din locul în care stau aşezate… Parcă ceva, o fericire imensă, irumpea nestăvilit din mine către „aerul” acela care… MĂ IUBEA!… Şi doream imens să-l îmbrăţişez la rându-mi exact aşa cum cum eu îi percepeam îmbrăţişarea… Şi resimţeam cu o durere surdă, mocnită, neplăcerea agasantă că braţele mele erau atât de grosiere încât nu puteau, nu aveau cum cuprinde într-o îmbrăţişare toată Iubirea aceea imensă, fluidă, caldă-sidefie… Tare, enorm de tare imi mai doream sa scap de grosolănia alcătuirii mele… ŞTIAM cu cea mai mare certitudine că era tot ce mă putea împiedica să mă ofer acelei îmbrăţişări, aşa cum voiam, fără nici o întârziere… iubeam Iubirea care mă iubea…
În zbaterea aceea neputincioasă de a scăpa de povara trupului, îngrozitor de pornită pe el fiind, văd cu o fericită uimire că… deja suprafaţa braţelor mele înălţate spre Cer începuse să se… „dizolve” la nivelul pielii, al contactului epidermei cu „aerul” cel iubitor… care ma ajuta astfel sa nu mai sufăr aşa de tare… Mi-am privit şi trupul şi… cu o mare încântare, am văzut că suferea acelaşi proces de „dizolvare”. Contururile trupului meu erau întocmai ca cele ale unei picături de cerneală lăsată să cadă pe o suprafaţă udă… Aşa cum cele două lichide reacţionează în momentul contopirii lor, tot aşa trupul meu se contopea cu „aerul” cel iubitor, cu zâmbetul acela fără de margini…
Ei bine, spre imensa, sfâşietoarea, teribila mea durere, chiar atunci am fost smulsă cu brutalitate din mijlocul acelui procers binefăcător… Resuscitarea mea reuşise…”
…si nu merita sa mori pentru asta?!…ca sa poti in sfarsit experimenta asa ceva?………
noapte buna
buna seara, dragilor!
Daca as putea aduce oaresce lamuriri suplimentare, sunt aici…
Saru'maaaanaaaa…..!!! 🙂
Maurul si-a facut datoria.
Spune-le tu, draga Cornelia!
te sarut, Dane!
ce sa spun?!…chiar nu stiu…poate daca cineva ar dori sa afle ceva anume…evident, DACA pot articula vreun raspuns…
multumim cornelia;daca am vazut mesajul,inseamna ca era momentul.Poate jolly are intrebari ca el e mai sceptic.Eu sunt fascinata si ma duc in fiecare noapte la culcare cu speranta ca o sa am macar o stare alfa in somn.dar am impresia ca nu ma desprind prea mult.
sa vedem in noaptea asta….
Experienta pe care, asa, ingrozitor de pueril, am descris-o, a fost pentru mine prea putin incantatoare, odata revenita aici…nu mai eram nici intrutotul aici, nici dincolo…dificil!…
Te sarut si pe tine, draga Ioana…Sa-ti fie bine…Mai vorbim oricum despre toate astea…fugi la nani…copiii cuminti dorm deja la ora asta:))))
eu recomand cartea Dincolo de moarte , Deepak chopra.
relatarile de dupa prag sunt diferite, in functie de omul care le are.
Asa este, Camelia…Iti dai seama ca am citit si eu cu mare nesat cam tot ce am gasit despre acest gen de experiente…Intre toate, am gasit doar alte doua experiente asemanatoare cu a mea…si asta NUMAI in ceea ce priveste „cadrul” de desfasurare: campia aceea verde smarald…si „lumina de Rai”, cum mi-a venit mie sa-i spun aceleia pe care am vazut-o eu atunci…in rest…multe alte diverse „scenografii”:)
@cornelia, da, exact ca in dimensiunea asta cream si acolo, si totul este foarte real.
In cursul Dreamwalker ascension sunt descrise toate taramurile pe care le parcurgem si la fel si in samanism..
de asta e foarte important cu ce constiinta plecam dincolo pentru ca atat luam cu noi.
o constiinta plina de frica ..nici nu vreau sa ma gandesc ce creaza si atrage pe celalalt taram..
ca sa nu mai zic cate suflete raman prinse in astral..tu ce parere ai? raman acolo for ever sau mai au vreo sansa?
Draga mea Camelia, mi-e tare greu sa fac orice fel de judecati generalizatoare…Eu inca ma mai intreb de ce am fost „pedepsita” sa vin inapoi…Imediat ce s-a petrecut revenirea, resuscitarea, si ii auzeam foarte clar pe cei ce se tot agitau in jurul meu, unul dintre asistentii medicali repetand…”prosteste, enervant” (gandeam eu atunci):”A murit!…S-a dus!…O, Doamne!”…n-am simtit decat o imensa frustrare…deposedarea „nedreapta” de…fericire..Poate cel mai mare „castig” a fost acela ca nu mi-a mai fost niciodata frica de moarte….si inca mi-e foarte greu sa inteleg de ce le este frica oamenilor de…pace si liniste…si senin…si iubire…
„Cine zicea ca „nu ma tem de moarte ci de vesnicia ei?”
De aceea avem o nevoie aproape organica, disperata chiar, de teoria reincarnarii.”
Cunosc multi oameni care resping ideea asta. Nu cred ca e cea mai reconfortanta. Cei care se tem de moarte se tem sa nu mai fie „ei” si reincarnarea presupune un fel de pierdere a „identitatii”in viziunea lor. Reincarnearea e o consecinta fireasca. Nu am crezut in ea si nici nu am respins-o, am ajuns la REZULTANTA asta prin rationamente foarte serioase. Nu mai condamna ceea ce nu intelegi, te autolimitezi in felul asta si pari sa-ti doresti sa nu mai faci asta:). In legatura cu acest citat… Ce-i aia frica de vesnicia mortii?? Ti-e frica de ceva fara limita in general? Ti-e frica de moartea eului, de a nu mai fi tu? Vezi moartea ca o lipsa de continuitate? Ca un sfarsit? Stii care e traducerea la acest citat: Mi-e frica de orice e etern dar mi-e frica si de ce are sfarsit pentru ca percep si acel sfarsit ca etern, deci mi-e frica sa nu mai fiu eu. Asa tradus, nu suna putin penibil?:)) Omul poate sa gandeasca si sa creada niste chestii atat de absurde ca sa-si mentina limitele, este aproape funny. Sa nu se inteleaga ca eu condamn limitele….NICI VORBA!:
Camelia, mai au sansa:) Umila mea parere…as usual:P
ramona, ma bucur ca esti optimista.
Cornelia, pentru mine ce am considerat odinioara cea mai mare pedeapsa era de fapt cel mai mare Dar.
Schimba polaritatea si o sa vezi altfel..daca vrei, eu doar imi dau cu parerea.
angel blessings for all, eu am plecat la nani..
Eu una cred cu tarie in reincarnare…E si UNUL dintre motivele pentru care un preot…m-a dat afara din biserica…Ca am spus, la un caraghioslac de spovedanie, ca asta cred eu…asa cum cred ca sunt lucruri foarte interesante si utile noua si in astrologie, si in tarot, si in cabala, si…
Citeam nu demult undeva ca cele mai multe intalniri cu cei din alte vieti se petrec in jurul varstei de 30 de ani…mai ales intre 35 si 40 de ani…Pentru ca acum pot privi retroactiv, eu sunt convinsa ca am avut si inca mai am astfel de intalniri…important este sa inchidem „cercurile” deschise atunci…
@cornelia
Jean Tourniac in cartea „Melchisedec sau Traditia Primordiala” sustine ciclicitatea creatiei lui Dumnezeu. De aici si ideea de reincarnare. Se pare insa ca crestinii nu admit teoria timpului ciclic ci pe cea a timpului liniar. Ergo, nu sunt de acord cu reincarnarea. Eu personal am o teorie putin diferita privind ciclicitatea in sensul ca aceasta nu ar fi pe un cerc ci pe o curba elicoidala care este pe alta, s.a.m.d.
„Life is a game, play it.”( Baba)
@Mikael, poate parea abracadabrant, dar desi sunt de acord cu reincarnarea, sunt de acord intrutotul si cu faptul ca „drumul” nostru urca elicoidal…Nu cred nicidecum ca ne tot invartim in loc, precum titirezul, intr-o samsara innebunitoare, desi uneori, in interiorul unor segmente de timp, totul PARE a ne demonstra ca nu suntem decat niste bieti hamsteri care isi dau duhul tot incercand sa ajunga la capatul drumului ce alearga nebun sub piciorusele lor…Dar,nu-i asa, orice mica, infima portiune dintr-o spirala poate fi cercetata, destul de rodnic, precum un segment de dreapta…
@Dorina, metafora jocului m-a fascinat totdeauna…JOCUL, asadar, cu…seriozitatea lui, cu regulile lui, cu invinsi si invingatori, cu exuberante inaltatoare si lacrimi fertilizatoare…si nicidecum JOACA…
Draga Ramonabai,
Nu am spus ca eu nu cred in reincarnare ci ca exista aceasta opinie.
Logica ta mi-o asum si eu. Tot astfel as fi descris si eu moartea eului. Ba inca in alte locuri am si dezbatut chestiunea… cum ca ar fi bine sa ne descotorosim de ego daca dorim transcenderea.
Am insa si niste intrebari personale pe marginea fenomenului reincarnarii:
1/ Sufletul cu mentalul fac corp comun?
Sufletul se desprinde de trup si apoi se reincarneaza, asa se zice. Dar cand apare fenomenul de regresie, amintirile din vietile anterioare presupun memorie si deci presupun un mental intact.
2/ Ereditatea si reincarnarea devin doua chestiuni distincte?
Ereditar pastrez caracterul de rasa, preiau genele antecesorilor mei, cu trasaturile morfologice, si chiar patologice (de exemplu nebunia, sau cancerul, sau sindromul Down), dar sufletul cu memoria vietilor trecute poate proveni din cu totul alta persoana, din alta rasa, si ea supusa la momentul in care inca traia unei zestre genetice diferita de cea pe care o am eu.
3/De unde vin intr-una sufletele noi?
Suntem cateva miliarde de suflete traitoare fata de cele cateva cu care a plecat omenirea la drum. Asta ma duce cu gandul ca procesul creatiei omului nu s-a incheiat ci dimpotriva este in plina desfasurare. Ba mai mult, are si acceleratie. Ce ma intriga, si iata deja o intrebare subsidiara:
3 a/Daca tot se fabrica pe banda de ce nu se fac imbunatatite calitativ astfel incat sa nu mai fie nevoie de reincarnare. De aici pot trage cateva concluzii:
-Ori masinaria (creatorul) nu a obtinut rezultatul asteptat cu primele suflete,
-ori s-a defectat,
-ori isi bate joc de noi
4/De ce se rejecteaza varianta reincarnarii sufletelor si in alte forme de viata. Aceasta varianta este valabila in anumite credinte indiene. Ne este frica sa nu ne trezim intr-o tenie sau intr-o varza in viata viitoare. Chestiunea n-ar avea atata importanta din momentul in care oricum ne pierdem eul.
Iata numai cateva intrrebari… Ele ar mai fi dar ocup locul cu RUSINEA in fata MORTII.
„… si nu merita sa mori pentru asta?…”(citat din Ioana Moldovan).Adica sa astepti si sa-ti doresti extatic moartea,numai ca sa experimentezi „splendidul” de dincolo?
Mi-am pierdut eu,mintile sau aici se impinge limba romana dincolo de limite?Parca Dumnezeu,porunceste(si nu spune sau roaga)omului sa aibe respect profund pentru viata si sa si-o traiasca atat cat ii e dat si sa se bucure de fiecare secunda,petrecuta in gradina Lui,nu?Intr-o viata de om ,moartea ar trebui sa vina doar ca o resemnare,ca o acceptare a inevitabilului,sau in cel mai rau caz,ca o surpriza.Suna destul de bizar sa-ti doresti altceva.
Sfantul Petru,gardianul portii raiului,aude intr-o zi o bataie la poarta.Deschide si…surpriza,nu vede pe nimeni.Inchide poarta si isi vede de ale lui,dar la scurt timp o alta bataie se aude in poarta.Petru deschide poarta si acelasi scenariu.Nimeni dincolo.
In culmea enervarii,sfantul inchide poarta si se posteaza chiar langa ea cu mana pe clanta.Dupa cateva secunde,o alta bataie.Petru deschide brusc poarta si dincolo,isi face aparitia un suflet speriat.
Sfantul Petru foarte suparat,il admonesteaza:
-Nu ti-ar fi rusine,sa faci astfel de glume la Poarta raiului,pacatosule?
Sufletul zice spasit:
-Iertare,sfinte,nu am nici o vina,dar sunt unii jos care tot incearca sa ma resusciteze :))
Crestinism = Absurd, Confuz, Contradictional, Deceptiv, Fals, Fara sens, Irational, Idiotic, Ignorant, Ilogic, Imposibil, Incult, Ipocrit, Irelevant, Manipulator, Nestiintific, Periculos si asa mai departe!!! La fel sunt si celelalte religii…. Mai deschideti-va ochii oameni buni!!!
@Atilla
Foaie verde solz de ratza
Maine-mi va ploua in beci…
Cam asta e sensul la postarea ta,in comparatie cu ce se spune pe aici;)
@Jolly, si pe mine au crezut ei ca m-au resuscitat…in realitate, m-au…surescitat doar..:))))))Se pare ca azi te-ai trezit pe partea…buna!…:)))) Buna sa ne fie, asadar, dimineata!…Nu ca ar mea nu ar fi fost deja, dar…nu prea e „vina” MEA :)))
Vreau sa-ti marturisesc faptul ca Ioana, cu exclamatia aceea a ei, m-a facut tulburat foarte tare…dar a aruncat-o si a fugit la nani…Abia o asteptam sa apara la orizont sa-i spun cum devine cestiunea cu „merita sa mori”…Ca o fi „meritand” sa nu-ti fie frica…si NICI rusine :)…dar, inainte de toate, oricat o fi viata asta de grea, merita MAI ALES sa traiesti…evident, DOAR autentic!…ca altfel nu e decat un simulacru…
@Attila draga, te-au uitat de curand mai atent in cartea de identitate?!…Nu scrie acolo cumva alt nume??? Poate…Friedrich Nietzsche?!? Ca tot vorbim de dragutele astea de reincarnari:)))
Un preot franciscan juca biliard si la un moment dat il intreaba un prieten:
– Ce ai face daca ai stii ca vei muri peste zece minute?
– As continua sa joc biliard!
visati mai departe….
@Cornelia-Pe partea buna ma trezesc in fiecare dimineata,iar daca incerci de cu seara si o doza de Cabernet,starea de „somn alfa” e garantata :))
Nu ma pot abtine sa nu fiu ironic,cand citesc eroisme,gen curaj in fata mortii,mai ales cand toti stim ca o cioara vopsita in rogvaiv,tot cioara e.
@Sergiu, corect!:))) stii, doctorii care au urmarit indeaproape ce fac si simt cei care isi iau avant sa sara…parleazul:))…au ajuns SI la concluzia ca aproape nici unul dintre acestia nu regreta atunci ce au facut, ci ce NU au putut/stiut sa faca in viata ce tocmai se scurgea implacabil din ei…De meditat, nu?…
@Jolly, intru propasirea starii tale alfa :), ma ofer cu o sposorizare: ceva de Cotnari, ori de Panciu (de la mine de-acasa), te-ar coafa?!…Ori te pomenesti ca acel Cabernet tot de pe dealurile alea e…:)Dupa efect, asa mi se pare…:)
Intre noi fiind vorba, tot Tohanul lui Dan pare a da cele mai savuroase efecte…dar…
@Cornelia-Recunosc ca nu prea are importanta pentru mine.Important e sa nu le amestec intre ele,altfel starea mea va trece prin tot alfabetul grec :))))
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
„Bunatatea nu atrage pe nimeni, dar este atat de puternica, incat in fata ei nici un zeu nu poate lupta”
@Alexandra pal-?????????????
Doar ce i-am compus la repezeala o poezie lui Attila.E un pic mai sus.
multumesc dar nu ma reprezinta, si te as ruga sa fii bun sa nu ma mai cataloghezi si sa nu ma mai bagi in aceeasi oala cu nimeni pentru ca nu ma cunosti deloc,mai asteapta si tu un pic s avezi ce pot
Bun gasit, tuturor!
Nimeni nu stie cum il va prinde momentul mortii!
Nici mama omida, care este atotstiutoare.
🙂
Cert este ca cei ce sunt aproape de doamna cu coasa nu se mai tem si nici nu se rusineaza. Unii au sansa de a-si cere iertare; altii nici aceasta sansa nu o au, pleaca subit fara sa le treaca prin gand cu 5 minute inainte ca vor spune „adio” vietii.
Locul mortii (al temerii de moarte) a fost subminat de boala (temere de boala).
@Dan, am citit mesajul de sambata. Raspunsul meu, varianta scurta:
pestele cel mare inghite pestele cel mic!
Pe sistemul marilor corporatii.
O zi frumoasa, tuturor!
Sa inteleg ca poti fii budist, islamist, mozaist, politeist…orice numai crestin sa nu fii? :):):):)
Foarte dur este comentariul tau… In istoria omenirii au fost minti stralucite in arta, muzica, arhitectura, economie, stiinta, matematica,etc… care nu se prezentau tocmai asa cum ii descrii tu.
@Dan, intrebarilor tale de azi (reincarnarea), nu prea li se gasesc raspunsuri plauzibile.
Michael Newton, in „Calatoria sufeltelor”, „Destinul sufletelor” a incercat sa descrie din propria lui experienta cam ce se intampla „dincolo”, insa nu spune daca aceste trairi sunt practic momentul in care constiinta acelui om in pragul dintre viata/moarte vine in contact cu constiinta universala (agatandu-se) sau altceva.
Recunosc, le-am citit fugitiv, pentru ca mi-au parut ceva de genul „bate campii”.
@Dan, cui i se adreseaza comentariul tau?
Mie?
Comentariul de mai sus este adresat lui Attila, biciul lui Dumnezeu!
ufff… ma trecuse spaima de … moarte!
:))))
Buna anonimule pamantean, 🙂
Pestele cel mare il inghite pe cel mic si
Buturuga mica rastoarna carul mare… 🙂
De aceea s-ar putea ca adevarul sa fie undeva pe la mijloc si (im)potenta masoneriei sa fie relativa.
Atila e incrancenat, iar de atata incrancenare amesteca unitati lexicale romanesti cu unitati lexicale englezesti; sinonimii si multe altele.
Insa ideea este importanta – uraste crestinismul si doreste cu tot sufletul lui mare deschis sa ne „trezeasca” si pe noi, dupa propriu-i exemplu.
Iarta-l, e in faza negarii!
:)))
@Dan, bunul meu prieten, ambele variante sunt posibile.
Buturuga mica a fost unica, precum carul rasturnat de ea.
Ar fi, in opinia mea, miracol sa se intample acest lucru.
Dar… cine stie?!
@Alexandra pal-„So,give me your best shot!”Trebuie sa recunosti totusi ca ce ai postat a fost o expresie cu care te-ai trezit si ti-a placut foarte mult cum suna.
Pentru restul…nu mai dati cu pietre in Attila!E si el un platitor de taxe frustrat,fara repere si fara nimic de demonstrat.
Tanatos,zeul mortii in mitologia greaca,mai facea cateodata glume proaste muritorilor de rand.Un rege grec care sfida zeii Olimpului,a fost pedepsit de acestia,prin zeul Tanatos,sa fie condamnat la foame vesnica.Si acest rege a inceput sa manance in nestire,pana a consumat toata avutia tarii.In final a sfarsit prin a se manca pe sine insusi…
@jollyroger…we are not quite there yet, so we can t get straight to that part but…ai rabdare, suna noua pe aici , o sa ne reglam conturile mai incolo…un pic
@Alexandra pal-My kind of woman…Daca mai ai si ochi albastri s-ar putea sa iasa ceva;)De dragul tau ma simt dator sa te previn:uneori am efervescenta sampaniei,alteori pe cea a acidului sulfuric!
Hei !!! :):):):)
Da' cu tenebrozofia cum ramane????
cornelia si jolly,'pentru asta nu merita sa mori?'…sa zicem ca aseara eram intr-o forma poetica;…e forma mea preferata de exprimare…poezia.paradoxul.
dar iubesc viata ….(pana la moarte si'napoi!)
hai ma dan,ma pui sa caut degaba in dex!
@Ioana-Poezia e o forma estetica situata pe nori grosi de simtaminte inaltatoare…Necazul este ca nu ai nimic solid dedesubt,iar caderea este,conform gravitatiei,brusca,in viteza si cu impact nimicitor.
jolly draga,intamplari-experiente ca ale corneliei sunt certitudinea ca exista ceva,eu asa cred. si e foarte inaltator sa cazi din al 9-lea cer.(mi se intampla frecvent si tot nu ma invat minte!)
@Ioana, EU stiu ce vrei sa zici…Cu el/ei e mai greu 🙂 mai mereu ne desparte, implacabil, un nor…cel ce sustine poezia…dar, nu-i asa, ce rost sa aiba ea, biata, cand e proza la discretie…
Hai, baietii!…:))Hai, Jolly, ia-o catinel, „foc cu foc”, sa facem economie la „munitie”:))) Deja te pot „auzi”: „Deh, poale lungi si minte scurta…” ori : „Poale scurte, minte ioc…” :)))
@Ioana-Poate ca ti-ar trebui o parasuta…sau un ghid.O inima frumoasa,larga,atotprimitoare e o piesa de muzeu in zile ca acestea.Sunt unii care sufla in iaurt dupa o ciorba fierbinte,sunt altii care mai adauga si un ardei iute dupa asa ceva…Faptul ca nu traiesti DECAT o singura viata,ar trebui sa-ti dea de gandit si sa te faca sa-ti mai pui o armura in plus.Omul e mai josnic decat o cobra,iar inimile pure nu ar trebui sa suporte doze de venin inutile.Al 9-lea cer poate ca exista,dar ia un sfat de la mine:exista si shortcut-uri!
@Cornelia-Amuzante postarile tale”warrior”,dar nu sunt militar,sunt doar un navigator;)
Dan e foarte greu de raspuns la intrebarile tale fara sa intru in toate rationamenele mele din momentul de „echilibru”. Nu as putea face asta, chiar nu as putea. Nu poti raspunde punctual, toate sunt interdependente. Plus sunt rationamente la nivel de analiza matematica, facute cu o viteza foarte mare si o capacitate integratoare pe care nu stiam sa o posed. Pentru a sintetiza tot pe langa faptul ca ar necesita un consum de energie iesit din comun ar trebui sa fie intr-o forma de poveste de adormit copii pentru ca informatia e uriasa. Si la ce ar duce asta? Ar trebui sa crezi, sa accepti „misticismul”:). Evident ca nu poti face asta. Cerceteaza singur…dar stii cum se spune” Nu cerceta aceste legi, ca esti nebun de le-ntelegi” G. Cosbuc. Eu una, i'm gone…:))oricum ma simt epuizata, asta in mod cert. Dar stiu foarte bine cum sa dozez superficialitatea la momentele potrivite. Asta incercam sa-i explic si Cameliei, ca alienarea nu ajuta la nimic, iti pierzi perspectiva. Trebuie sa traiesti si sa te bucuri de toate porcariile pe care viata le ofera. E frumoasa viata asa cum e.:)
cornelia draga…zi-i tu lui jolly,ca eu nu mai stiu.'PAC PAC'-cum i-ai zis candva.
jolly tocmai citesc ca orice sfat dam altora,NI-L DAM DE FAPT NOUA INSINE.poate ca faza cu shortcutul iti suna tie(?)
poate ca dand sfaturi incercam sa ne convingem pe noi d fapt…?
…ps:pe 'shortcut' ajungi mai repede;ori poate ca pt unii calatoria e scopul in sine.
Am uitat coada de maimuta si liniuta:)) @Dan- 😛
Si multe virgule pe traseu.:) Excusez-moi mon freres et soeurs:)) Intelegti voi mesajul. Of, of.
cornelia,am o intrebare: cand ai avut experienta,viata ta pe pamant…era frumoasa;adica erai fericita sau nu?
…ma intereseza stiintific-sa zic asa- nu personal in ce te priveste.
@Ioana
1.Cand vei dori sa-mi spui ceva,adreseaza-te direct mie.E mai simplu asa.
2.Am un motto care mi-a servit drept ghid o viata intreaga:”Cel mai bun sfat pe care-l pot lua,e cel pe care mi-l dau mie insumi”Legea succesului in jungla.
3.Nu am de ce sa ma mai conving intr-o lume mai transparenta decat cristalul.Norii poeziei si ai idealului nu-i mai privesc decat de jos in sus.
*Intelegeti. Ioana, place la mine intrebarea ta…:P
@Jolly -filmul „Conspiratia ” care iti place si as vrea sa-l vad si eu ,este cumva acesta http://www.cinemagia.ro/filme/conspiracy-conspiratia-1622/ sau altul ?
bine jolyy,ti-am dat-o inapoi ca si tu ai zis faza cu parasuta! orice as face si ai zice,eu nu pot sa vad lucrurile asa cum le vezi tu,ceea ce e si normal si foarte bine.
da,ramona si mersi de atentionare atunci;imi place limbajul tau .
@Elvis-Nu,e o versiune moderna,cu Kenneth Branagh in rolul lui Heydrich.O poveste tare despre cum s-a supus la extinctie evreii din Europa
Jolly, numai acum ti-am vazut profilul….esti sexy!:)
@Ioana-Nici nu ai idee in ce ceata m-ai bagat,iubire.Poti fi un pic mai explicita?
@Jolly- pai si asta e cu Kenneth Branagh in rolul lui Heydrich si despre extinctia evreilor … Sigur nu e asta care ti-am dat linkul ” Conspiracy ” din 2001 ?
@Ramonabai-Gresit!Sunt 1,80;80 kg de scepticism pur.Tu esti,in schimb,o dulce…
jolly,e ok,ma duc sa caut conspiratia,ca m-ai facut curioasa.
@Elvis-posibil,frate!Eu doar i-am dat download de pe undeva,nu mi-am batut capul de unde e,o sa-ti placa la maxim 😉
@Ioana, raspunsul meu fi-va un succes rasunator pentru Jolly…:((( Dar asta e, am lansat bumerangul catre „el/ei”, acum mi-a venit inapoi de numa'numa' 🙂
Ei bine, intamplarea cu pricina a avut loc la foarte putina vreme (o jumatate de an) de momentul in care legea gravitatiei a functionat impecabil si in cazul meu, taman cand ma zbenguiam mai fericita printre norisori pufosi si roooz-roooz…Cobra e josnica, Jolly?! Eu cred ca e absolut inofesiva si calina in comparatie cu unii oameni…De ce sa jignim dragutele cobrele?!? 🙂
Asadar, de acolo din…”al 9-lea cer”, intr-un minut doar, cat sa receptez cum se cuvine o informatie nu mai lunga de o fraza, am prins un „gol de aer”, si…gata cu norisorii, cu poezia, cu…tot!…
Cam asta a fost „canavaua” pe care s-a tesut povestea…O fi avut sau nu vreo legatura una cu alta, habar n-am…Dar mai stii cum or actiona „sinergia faptelor in meandrele concretului”? :)))
Asa ca, draga Ioana, receptivitate maxima la mesajele din jur…Sa stii si tu ca…cei mai buni prieteni ai omului sunt…barbatii!:)))) Daca n-ai ochii albastri, da fuguta la buticul din colt si „pac!pac!” rezolva problema! :))) M-as bucura „sa iasa ceva” :)))
@ramona
„Trebuie sa traiesti si sa te bucuri de toate porcariile pe care viata le ofera”
vezi tu, pentru mine nu exista „trebuie” si cu toata astea iubesc viata, viata sunt eu, si crede ma..nu o vad ca pe o „porcarie”.
poate acum ti-am raspuns si la alte intrebari..
@Cornelia-Asta,ceea ce transmiti tu(cu subtilitatea unui rinocer,care se plimba intru-un magazin de cristaluri),e un cliseu clasic pentru drama existentiala a multor femei,care nu au stiut sa ia atitudine.Ma pui in aceeasi oala cu prototipul primitiv de mascul,dar nu ai fost atenta la ce am postat deunazi.Respectul meu pentru femei ca partener social,poate fi exagerat in ochii multora,dar eu asta simt si nu mint cu nimic cand spun ca as vota primul o femeie care ar candida la functia de presedinte.Si cu riscul de a-mi lua multe palme dupa ceafa,e o certitudine ca in majoritatea cuplurilor de oriunde,nu barbatul este leul in casa!
Nota:Prostia in schimb,nu e o virtute…
@ Jolly draga, in mod cert pe canalul nostru de comunicare tocmai s-a produs un bruiaj serios…Spun asta pentru ca:
-nici vorba sa te „pun intr-o oala cu prototipul primitiv de mascul”!!! Dimpotriva, faptul ca am sfatuit-o (la modul cel mai serios!) pe Ioana sa aplece urechea cu atentie sporita la sfaturile voastre, ale barbatilor, este urmarea imediata a respectului meu pentru modul vostru deopotriva de rational si de afectuos de a fi…Poate ca nu mai stiu eu prea bine cand si unde sa plasez cate o glumita…Iertare pentru asta!..
– de drame existentiale nu cred ca au parte numai femeile…de asta nu e nimeni scutit, cred eu…Insusi „existentialismul” a vehiculat multe asemenea „clisee clasice”…si nu a fost nicidecum un curent…feminist…
-ca am stiut sau nu sa iau atitudine, de unde stii? sau ca am luat-o pe cea mai adecvata ori pe cea mai paguboasa ori poate niciuna?!?…Se vede treaba ca ai tu niscaiva informatii…:)
-daca cele ce incerc eu sa va „transmit” sunt pe cat de grosolane pe atat de imbecile, ma voi retrage cuviincios…Bunul simt este o virtute…Asadar, cu plecaciune, seara frumoasa tuturor!
Camelia, am inteles demult.:) Dar ti-am zis sa nu mai iei unele lucruri ad literam. Si am zis „porcariile” pe care le ofera viata nu ca viata e „o porcarie” daca tot insisti sa te legi de detalii de-astea. Si o spuneam cu foarte mare drag. Si poate ca la tine nu mai trebuie dar ca principiu „trebuie”. Eu am inteles cum stau lucrurile de cand ai zis ca tu nu te raportezi la nimic. Atat de simplu. By the way….iti duresc multa sanatate, daca iti doresti si tu:) Acum ma apuc de facut exercitii, ma relaxeaza logica, de fapt armonia in general. Pupici.
*doresc 😛
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
si eu as inchide asa: iubesc atat de mult viata incat as muri de dragul ei!
Sinuciderea ar fi o solutie. Iti pui toate lucrurile in caruta,ca si cum pleci in excursie,iti iei ac si ata si albumul de familie,si drum bun spre statiune celor care nu cuvanta. Atunci nu mai e frica si nici rusine,te pregatesti si cu putin noroc totul va fi OK:
Oare sa rad , oare sa plang?
@ramona: „porcariile le ofera viata?”
cine e viata?
mai gandeste te si apoi spunemi daca ti se mai pare detaliu.
tot cu drag..
@ Dan
…o sa incerc eu , un pusti , sa raspund la intrebarile tale …din moment ce , ceilalti se eschiveaza .
1/ Da , sufletul cu mentalul fac corp comun . Dar tu confunzi sufletul cu spiritul ! Sufletul e doar corpul emotiilor si al personalitaii aka psyche/ego/persona .Deci , desi se desprinde spiritul cu tot cu suflet de corp , acesta din urma se „disipa” dupa ceva timp …iar la urmatoarea reincarnare va aparea doar spiritul …care are printate in el toate experientele trecute . Mintea e doar mecanismul de exprimare a spiritului ….nu baza informatiilor acestuia !
2/ Da , sunt doua categorii distincte ! respectand proportiile .
Ereditatea este doar o consecinta a perpetuarii „ambalajului” genetic . Totusi , spiritele stau de obicei in grupuri / grupari „familiare” . Si deci ar fi foarte probabil ca regula generala sa fie cea de reincarnare in aceeasi specie /rasa /planeta .
3/ Spiritele < nu sufletele > vin din PRINCIPIUL CREATOR al universului ! Pe care multi il confunda cu un zeu sau altul .In religie multi il confunda cu Dumnezeu , Allah , Yahve . ETC . Defapt zeii religiilor sunt doar niste administratori < si ei au luat nastere la randul lor din PRINCIPIUL CREATOR > , care …dupa ce s-au „dezvoltat” destul de mult si-au insusit rolul de creatori in fata „furnicilor” .
Universul/Multiversul cu toate multidimensiunile si diviziunile lui este o „fiinta” vie .Scopul sau este sa experimenteze si sa se cunoasca pe sine insusi prin NOI si tot ce exista .El se „desparte” in miliarde si miliarde de firmituri < spirite > pentru a experimenta si exploata toate perspectivele existentei .E un proces de autocunoastere si de crestere a complexitatii sale . Avand potential infinit ,acesta creeza incontinuu ….deci nasterea si evolutia spiretelor e continua ! < cel putin din perspectiva timpului liniar >
3 a / …dar se fac . Cu fiecare secunda si respiratie , UNIVERSUL se imbunatateste calitativ . Aceasta transformare are loc instant si se aplica la tot ce exista ….E un fel de principiu al lui Darwin dar care se aplica din interior , din invizibil !
Ca un reper mai vizibil vezi ….the generation gap ….fenomen real !
4 / Nu se rejecteaza , ci doar nu este posibila ! Din cauza complexitatii la care ajunge un spirit „uman” , acesta nu se poate reincarna intr-un „ambalaj” mai putin complex ! Tenie sau varza probabil ca am fost fiecare , intr-un moment trecut . Principiul reincarnarii urmeaza o scara progresiva ;>
Scuze de „tupeul” meu de a iti raspunde asa de … la obiect !
Pentru ORESTE
Fa si tu ceva cu forumul site-ului EZOTERISM.COM ca e plin de spamuri < nu pot sa cred ca inca nu stii , din moment ce situatia dureaza de o saptamana > .Din moment ce ti-ai „legat” numele de ceva ….ai grija de acel ceva , chiar daca nu corespunde credintelor tale ….sau macar sufoca-l cu mana ta !!!!!!
za_bearr tu esti zen_bear de pe ezoterism.?
spamurile tin de mai bine de 2 luni…chiar mai mult! si sa stii ca nu oreste administraza acel forum.eu stiu ca doru.
sorin,cred ca stii prea bine ca sinuciderea nu rezolva nimic.dinpotriva,prelungeste agonia!
zen-glumesc acum,te rog sa nu te superi,ia-o ca pe un comliment : daca esti si pe aici,poate vor invada spamerii si acest blog.
cred ca eu as fi :>
… crezi ca asa usor ma supar eu ? :>
za-bearr, amen!:) Asa puteam sa explic si eu dar pot sa ma pozitionez si in perspectiva celui care nu a ajuns singur la concluziile astea…si toate par doar o serie de teorii S.F., mai mult sau mai putin interesante. Nu stiu cat de mult ai ajutat cu asta dar e super cute ca ai incercat „pustiule”:).
@zen doe, de acord cu raspunsurile tale in mare parte.
eu vad spiritul care ramane in Unime cu tot ce este si sufletul partea din spirit care se incarneaza. Inconstientul este partea mintii prin care avem acces la spirit ( destul de mult de munca)
sufletul constiinta in care raman intiparite ca amprente care le purtam cu noi.
eu i-am mai spus partea asta lui Dan pa mail . Dar, raspuns logic, exprimare nu aveam pt „nu ne incarnam in plante/animale” . Totusi inclin sa cred ca parti dintr-un suflet pot veni si in pisica de ex dar va ramane mereu incarnare in acea dimensiune..ma intreb insa pana cand?
deci parerea mea este ca sufletul inmagazineaza constiinta nu mentalul(care il vad apartinand spiritului)
:> tnks
Realitatea e mult mai sf decat SF-ul ;> …adica , stiti voi ….
Eu nu cred ca sufletul se reincarneaza !
Eu il vad ca pe ceva de ..unica folosinta …si ca pe ceva care s-a nascut aici , in aceasta experienta de viata …in aceasta viata .
Spiritul e cel ce trece mai departe . Si desi e interconectat cu tot ce exista , el are si o anume individualitate !
Deci , ai putea sa spui cumva , ca nu exista reincarnare !
Omul , alcatuit din spirit , suflet si trup , dispare dupa moarte …si ramane doar „fiinta” … spiritul ! care va trece intr-o alta experienta …viata !
LOOOL de fapt tu si Camelia spuneti acelasi lucru dar cu un alt mindset si din cauza asta nici nu va dati seama. E funny:))) In afara de asta, „Deci , ai putea sa spui cumva , ca nu exista reincarnare !” te contrazici singur in masura in care nu ai avut in minte o definitie foarte limitata(in sensul de o anumita semantica) a cuvantului „reincarnare” si nu stiu de ce ai limita-o in the first place. Care a fost contextul conceptului de reincarnare din capsorul tau in momentul ala… numai tu stii. P.S. Asimov rulz:)
desi , pare o ipoteza „lugruba” mie mi se pare chiar frumusica ! Desi , la prima vedere ar insemna anihilarea omului , asta nu se intampla …..sau e posibil sa nu se intample 😀 !
Parerea mea e ca rtebuie sa „atingem” iluminarea < in aceasta viata > pentru a ne putea pastra personalitatea …..daca asta chiar ar fi de dorit 😀 .
Ar trebui sa facem alchimizarea spiritului cu sufletul ….alfel , ori vom rataci prin astraluri inferioare , ori ne vom sterge ! …pana a urmatoarea reincarnare .
…. mi-am insusit viziunea omului obsnuit , care nu a studiat prea mult lucrurile astea , si nu „face fata” la explicatia detaliata a conceptului !
…yepp , rulz ;>
Parerea mea e ca trebuie sa „atingem” iluminarea < in aceasta viata > pentru a ne putea pastra personalitatea …..daca asta chiar ar fi de dorit 😀 . I LUV YOU MAN!:)}}{{
ramona,zen isi pune intrebari si lucreaza,cerceteaza,deci nu e nimc grav sau aiurea.toti o facem.
zen'doe a gasit cheia…:) i would know…:P Acum incearca sa-ti dezvolti latura emotionala, sensibilitatea la frumos, iubirea pentru oameni. E evident ca le-ai avut si inainte ca altfel nu erai aici dar incearca sa te joci putin cu latura aia. Pupici.
…fi mai specifica …. cu mine ai vb in cele 2 posturi ? D>
Da. Cu tine!:) Te-am si citat mai „pustiule”!:):P
@ramona, iar dai sfaturi altora…bvo
zen doe: eu cred si sunt si foarte sigura ca Siritul e una cu Tot si ramane in acele dimensiuni care sunt de vibratie f inalta iar Sufletul exeprimenteaza si evolueaza pe parcursul vietilor, pana se uneste din nou cu spiritul, proces numit Iluminare.
doar marii maestrii ating procesul intr o singura viata, cei care au venit cu misiune precisa pe pamant, nu ca sa evoluee .
In legatura cu site-ul, este proprietatea Gardianul, nu-l administram noi, ci doar trimitem materiale. Nu de putine ori, site-ul a fost atacat cu spamuri si oricat de tare s-ar stradui cineva sa rezolve situatia, mai devreme sau mai tarziu, tot se gaseste cineva sa-l „penetreze”. Asadar, scuze pentru discomfort!
Camelia …
….si sufletul , atunci ce e ? cand s-a format el ? si de ce ?
Eu cred ca e unit tot timpul cu spiritul , dar , doar nu e constient ! si mai cred ca e doar o creatie secundara si efemera …. care dureaza doar o viata si un pic ! Altfel ne-am fi amintit ce am facut in vietile anterioare . Dar nu ne amintim ! …pentru ca nu noi am facut .”NOI” suntem , momentan indentificati doar cu sufletul / ego / persona / psyche . Aceasta identificare va disparea …in viata urmatoare …….in caz ca nu ne iluminam !
Mi se pare mult prea exagerata greutatea atingerii iluminarii . Toti zic , doar marii maestri au atins iluminarea …..si astfel pun iluminarea , undeva sus pe raft …..intre lucrurile pe care nu ai bani sa le cumperi !
Oluminare dupa parerea mea , poate fi si spontana < cum au avut-o marii maestri > , dar poate fi si continua . < si cred ca nici marii maestri au atins iluminarea totala ... pentru ca alfel existenta lor , in orice dimensiune , nu ar mai avea rost > Important pentru atingerea iluminarii este sa ajungi in punctul/momentul ZERO ….atunci cand incepi sa fii constient …..sa iti cultivi tacerea interioara …..si sa traiesti in aici si acum ! Procesul iluminarii incepe in momentul zero ….si tine de aici inainte ……
…dupa parerea mea
P.S. : totul evolueaza in univers ….pana si maestrii !
woaw …asta ii chiar aiurea , cu proprietatea gardianului .
ok…mersi de raspuns
p.s. : stii cumva motivul si atacatorii ??? si daca stii , nu spui cateceva despre ei ?
Mi se pare destul de dubioasa treaba ….. de ce ar vrea sa de-a jos forumul ? ce motive ?
…the dark side ?! masonii ?! 😀
zen doe, Sufletul cand e incarnat ramane unit de spirit prin acel cordon argintiu.
nu ne amintim pana ce ajungem in momnetul in care suntem deschisi spre asta. practic valul pus intr noi de acum si alte vieti este o protectie pentru constient, pentru noi.
cu iluminarea , perfect de acord cu tine. eu una stiu ca aici si acum sunt totul.
daca ar fi cum spui tu, nu ar mai exista suflete prin alte dimensiuni care sunt departe de a se putea uni cu Spiritul. practic e ca si cum o bucatica rupta din Spirit a ramas prin alte dimensiuni.
la fel cum sufletul nostru acum traieste in multe dimensiuni..la fel cum bucati din el le am pierdut in urma durerilor profunde, si doar facand spatiu de iubire in interior ele sun in siguranta si le putem recupera.
*ele simt ca sunt in siguranta si se pot intoarce pentru a se reintregii. scuze ..
….cred ca vorbim de aceleasi lucruri , dar e doar o diferenta de exprimare si inversare intre ….spirit si suflet < pe care eu as zice , ca tu o faci >
cred ca sufletul sta prins de corp prin firul de argint ..si nu spiritul de suflet .
Sufletele prinse in alte dimensiuni inca nu au ajuns acasa …pentru ele , moartea nu s-a terminat . Dar cand vor ajunge acasa < cand se vor indentifica cu spiritul > se vor lumina si vor fi pregatite …ca spirite ….pentru o alta experienta , reincarnare !
zen'doe….:)YUP(LA TOT):P
Poti sa ma adaugi la prieteni, daca ai canal pe youtube. http://www.youtube.com/user/romania4uluv
te-as adauga , dar nu am
< is that you ? :> >
cordonul argintiu laga spiritul de suflet si Sufletul de fizic evident. am scris doar Spirit – Suflet ca despre sta vorbeam.
ai spus exact ca mine sufletul ramas in alta dimensiune pt care moartae nu s – a terminat si se va unii cu spiritul etcc..
deci sufletul asteapta sa se uneasca cu spiritul si coboara apoi intr o noua incarnare – deci, mai spui ca e de unica folosinta? afirmai ca nu crezi in reincarnare
yup!:)
Camelia , important e ca vorbim despre acelasi lucru . Ca de vazut lucrurile in acelasi fel nu cred ca e posibil . Afirmatia asta nu te vizieaza pe tine personal , ci doar subliniez faptul ca doi oameni nu vor avea niciodata acelasi punct de vedere . Perspectiva mea fata de perspectiva ta si fata de perspectiva celuilalt va fi intotdeauna putin diferita < sau invers > ….si deci nu cred ca vom putea ajunge vreodata pe aceeasi linie perfecta….nimeni cu nimeni .
Da mai spun ca e de unica folosinta 😀 . Pentru ca atunci cand se „uneste” cu spiritul …sufletul dispare , se epureaza ! Egoul , personalitatea se evapora …si ramane doar spiritul …..care fiind acum ceva mai complex , mai evoluat …se va indrepta inspre o noua experienta /viata
Totusi sa nu ma clasifici drept un nihilist ….stiu ca exista reincarnare , dar exista nu chiar in forma cea mai comoda , pentru majoritatea dintre noi . O analogie simpla ar fi „tu” cand erai copil si tu cand esti acuma . Nu poti sa spui ca tu cum esti acuma ai experimentant ceea ce ai experimentat cand erai copil < e impropriu spus > . Asa si cu reincarnarea …cum tu acuma esti ALTCINEVA decat tu cand ai fost copil , la fel si tu in alta viata vei fi altcineva fata de tu care esti acuma ……simplu :>
ramona
ok ….:>
zen doe, eu zic ca nu i rau ca facem schimb de pareri..nu strica. stiu ca fiecare vedem din prisma proprie si am continuat ca eram curioasa sa aflu si alt punct de vedere decat al meu, chiar daca pare a contrazicere.
stiu ca nu ramane nimic la fel dar eu nu identific sufletul cu egoul etc, si asa vad eu lucrurile ca esenta asta calatoreste cu constiinta evoluata de la viata la viata.
dar gata..m-am oprit, si respect parerile tale. pana la urma , adevarul tau si al meu evouleaza o data cu noi insine.
noapte buna
zen'doe,
Multumesc. Sunt onorat.
De-abia acum am reusit sa citesc ce mi-ai scris si sa urmaresc atent dialogurile.
Nu am concluzii, mai degraba mici confuzii.
Probabil ca tu si Camelia v-ati estras definitiile din autori diferiti.
Camelia,
Iti multumesc.
Dan
Nu ai pentru ce … a fost dorinta mea sa incerc un raspuns , pentru ca ai pus foarte bine intrebarile ….
Camelia
Foarte frumos ai spus …adevarul nostru evolueaza odata cu noi !
O sa mai precizez , ca nu am vrut sa te admonestez pe tine prin ce am spus despre …nepotrivirea adevarurilor . Am vrut doar sa pun un „tampon” ca de tren , intre noi pentru a nu crede fiecare despre celalat ca ….acel celalt vrea sa isi impuna adevarul sau ….si astfel sa ne contrazicem pe motive gresite ! Cred ca jumatate din ce am spus acolo am vrut sa imi spun mie defapt :]…stii tu …
Dealtfel putem continua contrazicerile si pe viitor . Eu chiar le respect si le consider constructive .
Adevarul cred ca e defapt mult mai complex decat stim noi …. delimitarea spiritului , sufletului , egoului , mentalului ….cred ca e mult mai abstracta si mai detaliata .
Eu totusi consider sufletul egal cu egoul si mentalul , decamdata …..iar „fiinta” care se reincarneaza ar fi dupa mine , spiritul ….care este bineinteles conectat la divin , la SURSA ! Cred ca tu denumesti spiritul …suflet , si SURSA …spirit . Dupa mine , cred ca iti lipseste un elemnt din ecuatie ! ..SURSA/DIVINUL !
hm..nici nu sti ce ma bucur ca vorbim , dar ma aprinsesesm aseara si era cu tenta de contrazicere si nu era in intentia mea.
of, nu a fost vorba pana acum de Sursa Divina plecam discutia de la spirit.
ok..deci suntem rupti din sursa Divina ca Spirit , care ramane in Unime sau e aproape totuna cu Sursa ,si din acest Spirit initial se formeaza o familie de Suflete care se incarneaza si au experiente diferite in scop de experimentare si evolutie. Dintr-un spirit (care este o bucatica din Sursa Divina )se pot forma mai multe familii de Suflete, pe masura ce acestea „coboara” din dimensiune in alta pana ce se incarneaza( o parte din ele) Astfel ingerii si alte entitati superioare, suntem tot noi, parti din spirit care nu s-au incarnat dar s-au format ca sa ne sustina.( o adevarata ierharie dintr o farama rupta din divin mai pe scurt)
asa mi „suna”mie acum..
si pe masura ce Sufletele care se incarneaza( baza piramidei ierarhice) isi continua trecerea prin vieti, cei din familia Spirituala raman in dimensiunile respective si ne sustin pe toata experienta.
astept sa mi spui parerea ta.
da….e buna parerea ta ! Cred ca esti pe aproape sau chiar ….ai dreptate ! Am vazut explicatia asta de curand si intr-un desen facut dupa Edgar Cayce ….si era cam exact ce ai zis tu ! < daca o sa il gasesc o sa il postez >
Totusi D: , eu am constientizat dupa ce l-am citit pe Echart Tolle < si alte cateva materiale > ca noi nu suntem noi defapt !
Eu as zice ca sufletul nostru < pe care eu o indetific cu egoul / persona / psyche > este formata dintr-o multime de elemente „exterioare” si care nu ne reprezinta cu adevarat ! Aceste elemente vor disparea din fiinta noastra , pana la urmatoarea reincarnare , si vor ramane doar influente ale lor …..modeland spiritul ! Va ramane doar esenta lor !
Mai si cred ca putem scapa de aceste elemente in aceasta viata …..aceasta fiind defapt iluminarea !
Deci pentru mine ….sufletul este o constructie artificiala si exterioara , formata in special din elemente straine < nu neaparat negative > …..iar singurul care se reincarneaza este spiritul !
nope, nu ai inteles ce a vrut sa spune Tolle, si de aici ..
Tolle spune ca noi nu suntem noi de fapt. se refera la oamenii care se identifica cu personalitatea lor formata ,cu egoul, si vrea sa spuna ca martorul, cine suntem noi cu adevarat e Sinele.
confunzi Sufletul cu personalitatea.
personalitatea tine de mintea inferioara nu de Suflet care e esenta divina pura, dar necunoscuta multora din cauza personalitatii.( fiecare viata alta personalitate dar acelasi Suflet)
Si de aici toate cartile lui , invata omul sa ajunga la esenta lui prin constientizarea personalitatii.
personalitatea dipare dupa moarte, ramane sufetul impregnat cu constiinta la care ai ajuns si care conform evolutiei sale, se regenereaza intr una din dimensiuni pana la urmatoarea incarnare, in timp ce Spiritul intr un fel e totuna cu Divinitatea din care s-a format, ramane mereu „acolo” in cea mai pura dimensiune posibila.( dimensiune in care Sufletul va ajunge cand evolueaza la constiint a divinitatii )
oke …
e clar ca vb despre aceleasi lucruri … :]eu ii zic spirit tu suflet ….eu ii zic suflet tu personalitate
Asta zic si eu , ca personalitatea dispare dupa moarte ….sau cel tarziu pana la urmatoarea reincarnare !
Cred ca am inteles ce a zis ECHART TOLLE < in special din filmuletele cu el > ….dar el s-a ferit un pic sa zica atunci cand vorbeste de corpul de durere al omenirii < cum ca ar fi o entitate vie / sau mai multe entitati > ….la fel face si cu gandurile . In schimb mi-am completat informatia din alte surse , printr-o sincronicitate absurd de perfecta :]