Binecuvantarea sfintilor, balsamul oamenilor
Fie ca Intelepciunea sa ne guverneze mintile!
Fie ca Iubirea sa ne guverneze sufletele!
Fie ca Temperanta sa ne guverneze trupurile!
- Intelepciunea este templul unde salasluieste Creatorul nostru, Primul Logos. El a gandit Lumea si vazand ca este Buna, a innobilat-o cu libertate si inteligenta! Asadar putem gasi si aici o trinitate: Liberate(-) –Inteligenta (+) –Intelepciune(n)
- Iubirea este templul unde salasluieste Fiul Omului si al Domnului, al doilea Logos.El a iubit Lumea si a Iertat-o pentru toate greselile facute din libertate, lipsa de inteligenta si intelepciune. Si aici gasim o trinitate: Dreptate(-) – Bunatate (+) – Iubire (n).
- Temperanta este templul unde salasluieste Sf.Duf, al treilea Logos. El a echilibrat energiile Lumii aducand sanatate, putere si fericire. In sfarsit trinitatea de aici se poate traduce asa: Armonie (-) – Pace (+) – Cumpatare (n)!
„Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi.” (Isus Hristos )
Şi veţi cunoaşte iubirea, iar iubirea vă va face liberi.
Draga Oreste, descopar in poeticul tau blog un fel de teologie yogino-masonica. Bineinteles, vei spune ca sunt rau-voitor sau necunoscator ori pur si simplu vei afirma ca nu inteleg nimic din cele pe care le comentez, ce caut eu pe aici, s a m d …Dar, la ce se refera toate aceste new-age-isme?
Mie mi-a placut meditatia de azi si m-a trimis cu gandul repede la Maxim Marturisitorul. Si el le zice tot pe acolo….Toate drumurile duc la Roma. multumesc.
@Mario, Oreste incearca sa faca un „gulas metafizic” care ar putea incita interesul profanilor sau … neprofanilor.
Antoine Faivre spunea ca esoterismul inglobeaza tot ce duce a mister (de la yoga, tarot, piatra filosofala, cabala, alchimia, francmasoneria, New age, intelepciune orientala pana la crestinism. Mai spunea ca esoteric are si un alt sens – „initiatic”.
Acest sens inca nu-l gasim aici, ni se „releva ochiului” cam tot ceea ce e de „relevat”, ce trebuie sa stea ascuns… tot ascuns ramane.
Oreste, sper ca acest blog sa nu fie replica fidela a formului (deschis cu mare pompa si entuziasm) care, saracul, merge in virtutea inertiei spre „dezintegrare”.
E o dovada concreta (nu stiu de mai era necesar) ca toate lucrurile in Romania, pana si cele esoterice, esueaza precum flota Romana pe un tarm similar triunghiului bermudelor.
Oare unde s-a ascuns responsabilitatea romanului? Si de ce?!
eu am observat ca exista o tendinta pe forumuri si bloguri sa se dea doar citate , inca oamenii nu au curaj sau asumare sa exprime propriile lor convingeri si adevararuri, si se exprima astfel doar prin ce au spus altii..e un inceput ..
Avem o pentagrama ezoterica in coloana din dreapta.
Mai putem avea trei hexagrame prin combinatii de cate doua trinitati, ale celor trei elemente: intelepciune, iubire si temperanta. Si mai avem o nonagrama formata din cele trei trinitati. Simt ca evoluez spiritual… dar trebuie sa recunosc ca mi se incurca mintile. 🙂
Cum procedam mai departe?
Mi-am adus aminte de pentagrama comunista descrisa intr-o poezioara care zicea asa:
„Cate stele sunt pe cer
Toate pan' la ziua pier.
Numa' una ca o proasta
Sade pe uzina noastra.”
Bună ziua dragi prieteni şi bună să vă fie inima,
Citind comentariile, observând critica şi judecăţile de valoare a fraţilor noştrii şi bineînţeles amintindu-mi de propriile mele bariere, mă duce cu gândul că încă avem mult de lucru cu noi înşine, că toată viaţa avem de învăţat unii de la alţii, că avem nevoie de îndrumare…
Dacă dorim o schimbare în viaţa noastră să nu aşteptăm ca alţii să se schimbe pentru noi, noi trebuie să ne schimbăm…
Of Tată, ajută-ne!
Încep să realizez că judecata de valoare, etichetarea şi critica nu sunt decât forme de evitare a propriilor frustrări şi complexe.
Comentariile lui Oreste mă inspiră, mă scoate din starea de amorţeală, mă fac să mă gândesc mai mult şi după cum spunea Dan Ioanitescu „Simt ca evoluez spiritual… dar trebuie sa recunosc ca mi se incurca mintile.”
Consider că orice idee, comentariu, citat, etc. este binevenit, scopul meu este de a cunoaşte şi să nu uităm: „Cere şi ţi se va da, caută şi vei găsi”, nu sunt vorbe goale.
Pentru a ajunge la sfinţire trebuie să ai două mari calităţi: să iubeşti mult şi tot şi să fii bun sufleteşte. Dar ca să fii bun înseamnă tot să iubeşti. Cu aceste calităţi dai ajutor tuturor celor ce au nevoie şi o cer.
Pe măsură ce îţi doreşti să ajuţi, prin intermediul credinţei, vei reuşi, dar şi tu vei primi ajutor de Sus (fizic, psihic, energetic). Pe măsură ce înaintezi, vei reuşi mai uşor să realizezi ce ţi-ai propus. Cu cât doreşti mai mult să ajuţi, ceri la Cel de Sus şi primeşti informaţii, când, unde şi cum vei realiza ceea ce ţi-ai propus. Asfel calităţile se amplifică, percepţiile cresc, se ascut, iar ajutorull îl primeşti de unde vrei şi uneori, de unde nu te aştepţi.
(ceri şi primeşti, cauţi şi găseşti, primeşti şi dai mai departe).
Nu trebuie să fii profesor, medic, inginer, arhitect ca să poţi evolua spiritual, în domeniul acesta nu este nevoie de vreo pregătire, trebuie doar să doreşti, să cauţi, să insişti, să munceşti, perioadă în care se deschid căile şi vei începe să înţelegi, să vezi cu adevărat, să iubeşti şi aşa vom evolua.
Din păcate, omul confundă suferinţa cu lipsurile materiale, lipsa iubirii cu insatisfacţiile şi cunoaşterea cu ştiinţa.
Cel puţin pentru mine, la ora actuală, îmi doresc să cunosc legea firii şi pentru a nu mai încălca cele 10 porunci care sunt legi civice voi evolua spiritual (sper…), iar asta înseamnă să caut înălţarea, lumina, adevărul şi iubirea universală, iubirea superioară, iubirea divină.
Lumină, iubire, adevăr şi pace pentru noi toţi!
@alinutzavit, gandirea stereotipica il determina pe om sa vada cuvintele pro sau contra… le vede in proximitate si le interpreteaza in modul cel mai personal cu putinta.
Nu trebuie sa vedem liniar (indiferent daca e pe verticala sau orizontala) pentru ca se aplatizeaza creierul… ori evolutia „spirituala” nu consta (din cate stiu eu) in aplatizare si nici in insusirea unor citate frumoase si intelepte.
Eu cred ca realizarea, conform careia : „a critica, a judeca sunt forme de evitare a propriilor frustrari”, este totalmente eronata. E o replica desteapta a unui om aflat intr-o pozitie inferioara. E un fel de „garda sus”, cand nu mai ai nimic de spus.
Asa percep eu lucrurile.
Nu uita ca tot ceea ce citesti le filtrezi prin propria-ti judecata (gandire).
Nu uita faptul ca odata ce opinezi asupra unui subiect, te-ai angrenat, cu buna stiinta sau nu, in mecanismul numit „critica”.
Sa ajungem la „sfintire”? Hm…
Ma iarta Doamne, nu am pretentii atat de mari. Vreau doar sa ma ridic la nivelul conditiei umane – a face bine din convingere si nu din interes.
Degeaba ne terminam „pledoaria” prin pace, iubire si o-ncepem cu apelativul „prietene”, daca le conditionam prin: sa nu judeci, sa nu critici (acestea insemnand a fi sincer, a spune ceea ce gandesti), sa nu intri daca crezi in altceva decat ce-mi place mie, sa nu gandesti, sa nu vorbesti neintrebat etc.
UITAM ca suntem MULTE CAPETE si tindem spre O SINGURA INIMA.
iar sinceritatea, in secolul XXI, se vrea a fi un fel de amploaiat al omului.
@Dan – „cum procedam mai departe”?
mimam pozitia ciobanului:
„— Ce faci bade, stai si cugeti?
— Nu, numa' stau!”
🙂
da..criticam si judecam si acceptand asta ca vine din conditia umana , zic eu ca duce la transformare…cand nu o sa ne mai negam si nu vom tot incerca sa fim „buni”..ceea ce nu suntem..oare de ce cauta oamenii sa fie sfinti in loc sa se bucure de viata?
evolutia spirituala nu vine cand o „cauti” cu orice chip si iti negi umanitatea..
cu cuvinte mai simple evolutia se face” de la sine” prin Autenticitate in primul rand.
Dragi prieteni,
Vă mulţumesc din suflet, sunteţi minunaţi.
Eu încerc sa fiu mai bună şi cred în bunătatea şi iubirea semenilor mei.
Sunt bucuroasă când citesc, mă bucur că sunt redate citate, mă bucur că sunt expuse comentarii, opinii, articole, mă bucur că sunt recomandate cărţi, mă bucur, mă bucur şi iar mă bucur, în fiecare zi învâţ ceva…
Si pentru asta vă mulţumesc vouă şi lui Oreste Teodorescu care ne-a oferit asta.
Doamne ajută!
Lumină, iubire, adevăr şi pace pentru noi toţi!
@alinutzavit, ca bine le zici! Desi nu avei nimic de demonstrat, cred ca ai aratat ca poti si sa scrii nu doar sa citezi, ca ai curaj, ca iti asumi si ca iti exprimi propriile convingeri. Am observat si eu ceva judecati de valoare dar ma gandesc ca nu are nici un rost sa comentez, ca am auzit eu ca discutiile care nu sunt productive nu are rost sa le porti.
Noi avem de lucrat cu noi insine, cu barierele noastre si cand o sa facem ceva concret in acest sens, atunci e un inceput…
@ Marian, observam la ceilalti ce avem noi insine..una suntem si restul sunt oglinda..:)
a spune ce crezi, a ti exprima sincer parerea in fata altora , eu nu o consider o judecata si pentru asta, orice comentariu as primii in viata sau anonim in scris, nu ma deranjeaza ci dimpotriva ma bucura sinceritatea oamenilor care isi asuma cele spuse..
si mai am un respiro ca sunt la munca cand scriu ziua si de asta sunt mai repezita..si fac o exemplificare la ce am scris mai sus, care desigur o cunoasteti dar simt sa o amintesc..
daca cineva imi spune ca sunt urata, sau proasta etc, nu ma deranjeaza decat daca cred si eu acelasi lucru despre mine si il judec, deci acela a spus ce a simtit dar daca ma supar problema e la mine..
asa si cu judecata..daca eu ma judec pe mine o sa am impresia ca oricine imi spune ceva ma judeca..iar daca ma accept asa cum sunt cei care spun orice..e dreptul lor la opinie libera.
toata ziua ne rezoltam imporiva celor care manipuleaza , care nu sunt sinceri..dar nu ne intrebam cat de sinceri suntem noi cu noi insine..
si pentru ca tocmai vorbeam despre ceva asemanator astazi, si mi am amintit de cartea „Partea intunecata a lucratorilor in lumina' Debbie Ford, v-o recomand cu drag celor care nu au citit o, ajuta la integrarea Umbrei, si a Luminii noastre..
Camelia si voi toti fratii si surorile mele,
(sa stiti ca nu sunt sectant!):-)
Evolutia nu cred ca inceteaza niciodata, pentru ca „orice neinteles se schimba-n neintelesuri si mai mari”. Iaca citatu'! 🙂
De aceea eu personal nu voi sti niciodata cat de „evoluat” sunt pentru ca nu am la ce sa ma raportez. Iar toate cuvintele scrise aici cu majuscule sunt niste simple deziderate. Nimeni nu traieste Adevarul, Pacea, Armonia, Iubirea, Lumina, Dreptatea, Cumpatarea. Ia sa ne imaginam! Am o revelatie si zic: Iata acum traiesc Intelepciunea! Sanchi-balama! Cine-mi garanteaza ca am trait Intelepciunea sau numai intelepciunea? Traiesc un aspect al ei. La fel si cu celelalte cuvinte, care ne inflacareaza imaginatia, ne potenteaza vibratiile si in fapt, dorind sa le traim pe fiecare in parte categoric vom constata doar….. vidul. Aceste cuvinte sunt valoroase doar pentru mintile noastre. Daca intreb pe oricare dintre voi ce inseamna Adevarul, ori nu voi obtine nici un raspuns ori prea multe, ceea ce in ultima instanta este totuna. Cand traim intens acea stare de gratie, revelatia, sunt convins ca traim toate aceste cuvinte mari deodata. Cine a trait-o poate ca imi va da dreptate, desi nu dupa dreptate umblu pe aici, bietul. Cand aud ca la inceput a fost Cuvantul socotesc ca la acel inceput trebuia sa exite neaparat si o Ureche sa-l asculte si o Minte sa-l priceapa. :-). Mintea este avida de certitudini si are nevoie sa stie ca la inceput a fost Logosul, nu ca nu de fapt nu a fost nimic, sau mai grav, ca a fost cu totul altceva. Cuvinte intelegem apoi cuvinte vom primi! Daca as fi stiut sa cant poate ca va atrageam in intelesuri cu o melodie… Am incercat, bineinteles folosindu-ma de cuvinte :-), sa gasesc o explicatie… Daca vedeti ca e sminteala, va rog indreptati-ma!
Poate ca e momentul sa-l omagiem pe Blaga. El cel putin a fost sincer cu sine insusi. Si cu noi.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Multumesc frumos domnule Elvis. Am inca un prieten!:-)
Mie imi arata ca am iesit.
@Camelia, de ce prin ultimile doua comentarii incerci sa te justifici, sa explici ca tu doar ti-ai dat cu parerea asa sincer si nu ai judecat? Intr-un comentariu ceva mai sus, recunosteai ca intr-adevar critici, judeci dar avei drept scuza conditia umana :)) si cred ca recunosteai sincer. Intrebarea ta: „Oare de ce cauta oamenii sa fie sfinti in loc sa se bucure de viata?” Pot sa fiu sincer? Cand am citit aceasta intrebare mi s-a cam starnit rasul:)) Ce inseamna asta? O fi de bine, o fi de rau? Din punctul meu de vedere, care e unul sincer, e o intrebare care nu-mi zice nimic, poate doar cate ceva despre cel ce a conceput o asemenea intrebare. Auzi, dar cine nu te lasa sa te bucuri de viata? Si, de ce te intereseaza daca ceilalti oameni ai acestei planete se bucura sau nu de viata? Adica mai pe romaneste, de ce te „freaca” grija altuia si te intereseaza de ce oamenii cauta sa fie sfinti? Intre noi fie vorba, eu nu cred ca oamenii cauta sa devina sfinti, pt ca daca ar cauta cred ca ar si reusi. Si daca ai fi Sfant oare ar insemna ca nu te bucuri de viata? Doamne cat as putea sa scriu pe marginea acelei ineptii de intrebare…
Eu doar mi-am expus parerea, am fost si sincer, imi asum si raspunderea pt ceea ce spun, deci se pune ca am comentat fara sa citez? Bine recunosc ca ti-am citat intrebarea, dar era nevoie pt ca faceam referire la ea.
Oare ceva din comentariile mele, sau din comentariile altora, te-a afectat in vreun fel? Daca da, e problema ta si numai a ta!
P.S.: Nu te speria ca nu o sa-ti pierzi conditia umana si o sa te duca la transformare cu siguranta, doar ca intrebarea e, in ce?
@Marian, iar „ma bag in galeata”, pentru ca-mi place, nu pentru ca am cine stie ce interese absconse. 🙂
Intreabrea RETORICA a Cameliei nu contine mai multa ineptie sau mai putina decat tot ceea ce se posteaza pe acest blog sau se comenteaza.
Conditia umana presupune si a judeca si a critica, pe langa multe altele.
Reciteste comentariul Cameliei si … poate vei descoperi altceva. Priveste din alt unghi si poate, astfel, vei intelege ce a vrut Camelia sa transmita.
De la mine se vede altceva decat de la tine.
Diferenta dintre comentariul tau si cel al Cameliei (pentru ca despre el se face vorbire) consta in faptul ca al tau contine o vadita, intentionata rautate, un fel de provocare care, banuiesc, nu va avea rezultatul scontat.
Frumusetea acestui blog consta tocmai in faptul ca ne „strangem” o multime de capete, cu tot atatea pareri… si nu suntem adversari ci parteneri de dialog.
ps. – in ce ai vrea tu sa se trasforme?!
🙂
Marian, diferenta care o vad eu intre mine si altii( unii) este aceea ca eu nu incerc sa fiu altceva decat sunt..si ma bucura asta..
Munay,
Camelia
Dan, in ceea ce ma priveste eu am scris depsre Adevar..acesta evolueaza cu noi insine ..
iar pentru mine, un om evoluat este acela care traieste constient si se bucura de viata..
@anonimul panamanten, zici ca iar te bagi? Te-ai mai bagat? Si ce vrei sa faci? Vrei sa-mi explici mie ceva? Vrei sa-mi zici ca sunt rau? Pai asta deja stiam… De la tine se vede intr-un fel, de la mine in alt fel, deci cine decide de la cine se vede bine? Zici ca iti place sa te bagi? Ceva imi spune ca fac fata la orice discutie, pentru ca imi argumentez destul de bine ideile. Mi-am argumentat punctele de vedere destul de bine si in fata unor profesori universitari, asa ca nu o sa ma tem acum sa argumentez ceva, cuiva, daca chiar trebuie. Dar crezi ca noi avem ce vorbi? Sincer ma indoiesc, cel putin nu de la nivelul asta de la care tu iti dai cu parerea despre mine, unde tu vezi o rautate intentionata, unde cineva are dreptate si cineva greseste. De unde stii tu ca eu gresesc si punctul meu de vedere nu e bun? Cine esti tu sa decizi ca eu am zis ceva cu o rautate intentionata si ca am provocat? Mi-am spus punctul de vedere, despre acea intrebare si despre judecatile de valoare pe care si le-a permis si recunoscut ceva mai sus. Asa ca nu vad unde e problema:-)
In ce as vrea eu sa se transforme? Dar de ce ar conta parerea mea? O priveste doar pe ea ca e vorba de persoana si sufletul ei. Fiecare e raspunzator de viata pe care o are, si fiecare cum isi asterne asa doarme.
@Camelia, banuiesc ca tu constientizezi ca eu nu am nimic cu nimeni si eu nu am scris aici ca sa intru in conflicte de idei, dar vad ca inevitabil s-a ajuns si aici. Ideea e ca nu judeca daca vrei sa nu fii judecat chiar daca oamenii in marea lor majoritate si in spiritul lor de turma o fac frecvent.
Stii… omul e in continua devenire asa ca nu vad unde e problema sa vrei sa devii, sa progresezi, sa evoluezi. Daca altii vor sa devina ceva ce nu sunt, e perfect, unde e problema? De ce te-ar interesa pe tine de altii? Poate nu sunt buni si vor sa devina buni, adica ceea ce nu sunt. E ceva gresit? De ce trebuie mereu sa ne dam cu parerea despre altii? Pai pentru ca atunci cand esti frustrat, incerci sa-i denigrezi pe ceilalti ca sa pari tu mai bun si sa ai un sentiment de superioritate care iti da starea de bine pe care o cauti.
In fine….. ce mai conteaza…. nu mai are nici o relevanta pentru ca din cate vad eu, discutiile nu au un sens constructiv. Sa judecam sa etichetam toti putem, pana si eu! Intrebarea e cati pot sa renunte la greseli, la barierele pe care singuri le ridica, cati sunt cei care pot sa deschida larg ochii si sa zica, da eu acum gresesc, eu acum judec si in schimb sa fie dispusi sa asculte, sa inteleaga si sa iasa din turma!
@marian, „tonul” tau ma timoreaza.
Retorica nu-ti poate servi decat tie, iar interogatiile nu sunt argumente. Cuvintele pot fi interpretate in fel si chip, functie de cel ce le citeste, si, evident, le traieste.
Dreptatea nu a fost adjudecata de nimeni, unii dintre noi cred ca o detin, dar nu dureaza mult mirajul…
O zi frumoasa!
@anonimul pamantean, ma bucur ca am ajuns la un consens. Ma gandeam eu ca nu avem ce vorbi, sau cel putin nu in astfel de conditii. Trebuia sa pun eu punct ceva mai devreme, dar raul din mine a reactionat la rautatile din comentariile sincere si incarcate de judecati de valoare care ele de altfel sunt omenesti si perfect recunoscute de autorul lor.
Toate cele bune! Si ceva intelepciune nu ne-ar strica la nici unul dintre noi!
Pa, pa, pa, pa, pa!!!
Marian, eu discutiile astea le consider constructive pentru ca scoatem la suprafata, ne asumam, ne vindecam, ne manifestam sincer..
o lume in care curge lapte si miere falsa din noi inca nu exista..
mesajele mele scot de regula ce mai „rau „din oameni, dar eu sunt cu constiinta impacata ca fac ce mi spune Sufletul!
ce mi pasa mie? m-am intrebat si eu destul..acum mi am asumat, Imi pasa!
* rectificare:o lume in care curge lapte si miere adevarata din noi inca nu exista..
@Camelia, eu ce am avut de zis am zis. Eu aici nu am intrat ca sa intru in conflicte de idei, nu am intrat sa ma cert, sa jicnesc, sa judec. Eu aici am intrat ca sa recomand o carte, lucru pe care l-am facut. Deci ce am avut de zis, am zis. Daca o sa mai am ceva de zis, o sa zic, dar eu de fel sunt mai rezervat, nu ma lansez asa usor in afirmatii, o fac doar cand chiar e cazul si am ceva de zis. In rest mai mult observator. E asa frumos sa fii observator. In primul rand observator de sine, dar si observator a tot ce ne inconjoara.
Eu nu am de ce sa-mi apar ideile, convingerile. Chiar daca cineva le ataca, e problema lui si il priveste, pentru ca pe mine nu ma atinge cu nimic. Am comentat, cand poate trebuia sa tac si s-a intamplat pentru ca am reactionat la micile rautati gratuite, servite ca bonus, din suflet, sincer si din conditia umana. Ma gandeam ca poate o „palma”, o replica mai acida, ar putea sa zica: trezeste-te si nu mai judeca, pentru ca rau pot sa fiu si eu, dar nu e nici o smecherie in asta. Nu te lua de viata mea, nu ma judeca ca daca imi pun mintea pot sa reactionez cu o rautate de 10 ori mai mare, decat cea lansata de tine. Si totusi, repet, nu e nici o smecherie, rau poate fi oricine, dar putini sunt cei ce pot sa dea dovada de intelepciune.
Daca cineva reuseste sa asculte, sa vada, sa inteleaga, sa se trezeasca(pe el insusi) – foarte bine; daca nu, foarte rau.
Bucurati-va de viata si cu atat mai mult de o viata constienta in care sa fii propriul stapan pe actiunile tale.
„Ceea ce îţi trebuie este să fii liber. Ceea ce îţi trebuie este să iubeşti. Asta e realitatea; această e natura ta. Anturajul tău nu va fi prea încântat să audă acest lucru, deoarece tu devii înfricoşător când deschizi ochii şi înţelegi. Cum să controlezi un astfel de om? El nu are nevoie de tine; nu se simte ameninţat de critică ta; nu-i pasă de ceea ce crezi sau spui despre el. El rupe toate lanţurile; nu mai este o marionetă. Este înfricoşător. „Deci, trebuie să scăpam de el pentru că spune adevărul; nu mai cunoaşte frica; a încetat să mai fie uman.” Uman! Iată! În sfârşit, o fiinţă umană! El şi-a curmat sclavia, a evadat din închisoarea lor.”
„Când tai apa, apa nu se răneşte; când tăi ceva solid, se rupe. În sinea ta ai atitudini solide; în sinea ta ai iluzii solide; ele se ciocnesc cu natură, astea te rănesc, de aici vine durerea. „Dacă ochiul nu este blocat, rezultatul este ca vede; dacă urechea nu este astupată, rezultatul este că aude; dacă nasul nu este înfundat, rezultatul este că simţul mirosului; dacă gura nu este acoperită, rezultatul este că se simte gustul; dacă mintea nu este închisă, rezultă înţelepciunea.” Înţelepciunea apare când dărâmi barierele pe care le-ai ridicat prin concepţiile şi condiţionarea ta.”