12
Publicat in mai 9, 2009 de Oreste Teodorescu in Spiritualitate
 
 

Nimic nu este imposibil daca dorinta este curata



– cugetarile unui roman din pamant si cer-

 

Pentru a intelege cu adevarat ca locul si rostul nostru aici nu sunt deloc intamplatoare, ci suntem chemati in fiecare generatie sa ne desavarsim sufletul pana va fi capabil sa inteleaga pe deplin Pacea, Lumina si Iubirea Tatalui nostru sa reflectam asupra unui fragment din din Evanghelia eseniana:

Dupa cum fiul mosteneste pamantul de la tatal sau,tot asa noi am mostenit Pamantul Sfant de la parintii nostri.Acest taram nu este un camp de lucrat,ci un loc in sufletul noastru unde noi putem construi Templul nostru Sfant.Dar chiar si un templu trebuie construit piatra cu piatra,tot asa va voi da pietrele necesare, pentru a ridica acest Templu Sfant pe care noi l-am mostenit de la Parintii nostrii Si de la Parintii Parintilor nostri.”

Asadar, suntem chemati, prin dragostea noastra mare fata de oameni si Dumnezeu sa implinim lucrarea Domnului cu pietrele durabile ale iubirii, rabdarii, intelepciunii , generozitatii.

Stim, ca dintotdeauna, doua motoare au pus in miscare destinele umanitatii: Iubirea si Ura. Ambele la fel de puternice. In functie de alegerile pe care le-am facut de-a lungul timpului, lumea a fost un loc al Luminii sau al Intunericului. A existat un secol al lui Pericle, dar si Inchizitia, oamenii au trait in pace,dar macinati de ura au construit si lagarele de concentrare si exterminare.

Astazi, caieri, si in mod sigur ca si maine, vom fi chemati sa recladim Templu Sfant, sau sa-l ardem din temeli. Avem Puterea, Libertatea si Armele pentru a ne duce la sfarsit lucrarea, care poate fi una a Armoniei si Fratieitatii sau a Haosului si a Sclaviei. Poate ca inainte sa purcedem in marea aventura a cautarii sinelui si a binelui natiunilor, gandul nostru sa fie la fel de curat ca acel al cavaleriilor Graalului, pentru care sangele Domnului se amesteca atat de divin si de uman, cu al nostru, devenind cu totii fratisi fii a Bunului Parinte. Sa ne amintim din Cartea Intelepciunii lui Solomon: „Religia adevarata duce la nemurire binecuvantata: necredinta si apostazia la nimicire. Cautati cunoasterea lui Dumnezeu prin neprihanirea vietii: o asemenea cunoastrere(intelepciune) nu poate fi atinsa de robii pacatului!

Astfel intelegm ca Lumea este compusa din suma tuturor indivizilor din ea, iar destinul planetar se afla in balanta sufletelor. Istoria ne-a aratat ca putem atinge perfectiunea Renasterii sau abominabilul sistemelor totalitare. Intotdeauna a depins si va depinde din noi. Soarta lucreaza prin oameni si uneori chiar prin popoare!

Romania poate fi un loc al sperantei si al Luminii, daca ne amintim vorbele stramosilor nostrii: HONOR ET PATRIAE. NIHIL SINE DEO!