Teoria Conspiratiei V. Aleister Crowley intruchiparea raului sau vizionarul unei alte ordini mondiale?

Ocultist, mag si mistic, membru initial al The Hermetic Order of the Golden Dawn, Crowley a pretins ca intr-o stare de constiinta extinsa a intrat in contact cu ingerul sau pazitor Aiwass, prin 1904, in Egipt. Asemeni profetului Mahomed, Crowley vorbeste despre o Carte Sacra a Legii dictata de inger pe baza careia va fonda o religie personala, pe care a numit-o Thelema. Noua lui doctrina va conduce la fondarea unei societati ezoterice: Ordo Templis Orientis. Curand, comportamentul, teoriile si mai ales practicile lui magice aveau sa tulbure si sa intrige moravurile conformiste. Pentru a spori misterul in jurul sau si mai ales pentru a-i tine departe pe superstitiosii religiosi. Crowley s-a supranumit „Fiara despre care vorbeste Apocalipsa Sf. Ioan”! Contradictiile personalitatii sale il fac candidatul ideal pentru scenarii conspirationiste. Unii il vad ca pe intruparea Antihristului sau un Print al Intunericului, altii ca pe un rebel romantic, plictisit de ipocrizia si superficialitatea crestinismului neasumat. Din pacate, nu exista o biografie obiectiva. Reperul in privinta marelui mag care a trait intre 1875 si 1947 este The Great Beast scrisa de John Symonds, care intra in polemica si retine doar cele mai extravagante teorii. Alte abordari ale celui despre care se spune ca l-a invins in magie neagra pe insusi Hitler, le apartin lui Jhon Fuller care a scris: Magical Dilemma of Victor Neuburg, lui Gerald Suster: A Magic Life si lui Francis King: The Magical World of Aleister Crowley.

Teologia pretinsa de Aleister Crowley neaga toate sistemele religioase, pe care le considera uriase manipulari ale unor zei orgoliosi. El isi propune o cale gnostica prin care sa inteleaga ca omul are in sine puteri dumnezeiesti generate de energia lui mistica si magica. Thelema, sistemul lui, care ii va scandaliza pe bunii crestini, tradus ca Adevarata Vointa il pune pe neofit pe calea ingusta a cunoasterii si intelegerii combatand iudaismul, crestinismul si islamul pe care le considera prea osificate si golite de spirit.Esenţa caii propuse conduce catre depasirea conditiei individuale, de animal vorbitor si dezvoltarea independentei sinelui. Crowley pare a pleda pentru un umanism menit sa potenteze puterile individului şi sa-l elibereze de constrangeri, deschizandu-i calea catre împlinirea spirituala. Metoda pe care o propune este studiul şi practicarea magiei (magick, în scrierea arhaica), definita ca arta de a provoca o schimbare în acord cu voinţa. De aici i se trage si apelativul de Antihrist…El contesta adevarul furnizat doar de credinta, iar prin magie intelegea punerea in practica a vointei spiritului de a supune materia. In contextul epocii sale, aceste ganduri erau eretice. Alt precept este imperativul dragostei, corelat cu vointa. Conceptul de iubire la Crowley este la fel de complex ca cel al vointei, dar deseori limitat la aspectul sexual. Sistemul sau priveste dihotomia masculin-feminin şi uniunea contrariilor ca pe fundamentul fiintarii, iar magia sexuala are un rol cheie în Thelema. În viziunea sa, magia ofera raspunsuri indiferent de dogme sau coduri morale, care nu fac decat sa împiedice evolutia spirituala. Parerile sale radicale ii creeaza o reputatie odioasa, intensificata si de opiniile sale despre intimitate, publicand poezii şi tratate care amesteca problematica religioasa cu o imagistica sexuala, foarte explicita…Intrucat
Crowley refuza cu obstinatie sa se conformeze moralei obişnuite devine un personaj ciudat care inspira teama si creaza suspiciuni. Opinia publica il acuza de imoralitate, satanism, vrajitorie, nimfomanie, rasism, antisemitism, misoginism, abuz de alcool, cocaina, hasis, canabis, mescalina, morfina, heroina…In schimb, adeptii sai, thelemitii, precum şi cei din alte miscari influentate de sistemul sau, ca New Age sau scientologia, îl pretuiesc ca pe un ghid spiritual extraordinar.

Poate cele mai ciudate rataciri ale sale sunt legate de abordarea sexualitatii. Incepe sa conteste invataturile Bibliei, ajungand sa nege toate regulile morale invatate în copilarie. Adopta un comportament sexual extrem de libertin, care va fi justificat prin importanta oculta a actului erotic, de altfel parte fundamentala a magiei practicate de Crowley. …Ocultismul, alchimia si magia se transforma într-o preocupare constanta dupa 1896, când are o prima experienta revelatoare, pusa de un biograf de-al sau pe seama unei prime relatii homosexuale care i-ar fi creat un contact cu o zeitate imanenta. In timp ce se afla in Egipt, cu sotia sa Rose, are parte de o experienta care-i va accentua si mai mult ratacirile magice. Fiind insarcinata, Rose, avea dese accese de delir, pe care Aleister le folosea pentru invocari. Intrand in chaneling cu zeul egiptean Toth, acesta il convinge pe ocultistul englez ca este reintruparea lui Horus. Adormind extenuat dupa aceasta operatiune magica, Crowley viseaza dialogul cu ingerul Aiwass care ii dicteaza Cartea Legii. Ea se bazeaza pe o morala simpla: absolutizarea dorintei personale. Zeii il informeaza pe Crowley ca se contureaza o noua era, un nou Aeon, iar el a fost ales ca profet. Crowley este din 1912 membru marcant al Ordo Templis Orientis, mare maestru în al 10-lea grad. Doctrina permite fiecarui om sa-şi reveleze destinul, sa descopere calitaţile morale şi intelectuale care l-ar ajuta sa dobandeasca o arma infailibila ce i-ar servi la dezvoltarea oricarei facultati…Este vorba de fapt despre esenţa religiei Thelema a lui Crowley, care a introdus magia homosexuala in practicile OTO ca o formula eficace de transcedere a cunoasterii comune. Experimentarile stranii ale lui Crowley continua in Rusia, unde isi exploreaza sado-masochismul Cat a stat în SUA şi-a exersat atributiile de magister templi, interpretand fiecare fenomen ca o comunicare privata între divinitate şi sufletul sau. S-a folosit de diferite femei ca de catalizatori ai initierii sale mistice, s-a autointitulat Magul. Ca practica obisnuita, consuma oxid de metial care îi provoaca halucinatii folosite mai tarziu ca parte a concepţiei sale cosmologice. În cartea sa din 2002, Secret Agent 666: Aleister Crowley, British Intelligence and the Occult, Robert Spence susţine ca Aleister ar fi putut lucra ca spion pentru serviciile britanice si ca ar fi avut misiunea de a aduna date despre reteaua informationala germana, activistii independenti irlandezi si a le compromite actiunile printr-o propaganda aberanta. Ca agent provocator, ar fi avut un rol în scufundarea transatlanticului Lusitania, impingand SUA spre razboi. In timpul celui de-al doilea razboi mondial magicianul are legaturi cu Ian Fleming, creatorul lui James Bond, care ii controleaza activitatea de informare sau dezinformare a Germaniei. Straniul personaj moare pe 1 decembrie 1947, fiind dependent de heroina. La 24 de ore, moare si medicul sau personal, nascundu-se zvonul ca Aliester l-ar fi blestemat…In incheiere, iata o mostra din gandirea celui mai controverat magician: “Se intâmpla ca tot ce exista pe planeta asta este irational. Nu este si nici nu poate fi vreo conexiune cauzala intre lucruri. Cunoasterea este de fapt limitata la experienta. Legile naturii sunt, dupa cum spunea Kant, legile mintii noastre si, dupa cum spunea Huxley, generalizari ale faptelor observate. Nu exista niciun argument în defavoarea magiei ceremoniale, nu poţi sa spui ca este absurd sa provoci o furtuna batand într-o toba, nici chiar daca faci experimentul şi constati ca nu a functionat. Este ca si cum, avand la dispoziţie panze si vopsea, te-ai plange ca nu ai produs un Rembrandt.”