ADN si ARN: suportul primordial al genelor in dinamica
In Supa Primordiala a Pamantului, in care ingredientele de baza erau gazele toxice, furtunile solare, ploile acide, a inceput marea batalie pentru supravietuire a moleculelor, care la inceputul aventurii devenirii lor, reactionau continuu, formand altele din ce in ce mai complexe. Cele care au supravietuit mediului toxic, ostil vietii s-au mufat unele de altele, formand siruri din ce in ce mai lungi, numite nucleotide. Informatia continuta in ele s-a multiplicat constituind ADN-ul primitiv, acest pachet complet si complex de informatii ereditare existente pana in acel moment. Cu alte cuvinte, am putea sustine ca acolo era potentialul tuturor formelor de viata, care urmau sa intre in dinamica.
Pentru a putea face o comparatie evolutiva, primele molcule care s-au replicat, adica genele, aveau o lungime de 100 de unitati, astfel incat diversitatea continutului informational si al formei, erau limitate, fata de om, la care genele ajung la lungimi de milioane de unitati, permitand varietatea formelor si a functiilor fiziologice.
Intrebarea care i-a preocupat pe oamenii de stiinta ai secolelor trecute, dar care mai da de furca si cercetatorilor de azi, este cum au ajuns genele de cateva sute de unitati in lungime sa evolueze in lanturi atat de complexe, in care sunt implicate milioane de particule? Este omul produsul unei modificari genetice, survenite in lentul proces de evolutie al speciilor? Religiile lumii, incepand cu cea sumeriana, vorbesc despre incrucisari genetice intre extraterestrii si terrieni: fiii cerului, nephilimii, anunnaki, zeii…ingerii cazuti si exemplele pot continua… O teorie, inca valabila, sustine ca pentru calitatea vietii este necesara constanta replicarii genelor bune, in defavoarea celor gresite. Distinctia dintre corect si gresit, cand vorbim despre gene, la scara umana, este reprezentata de diferenta intre un fat normal, si unul cu malformatii genetice. Corectia s-a facut, sustin unii teoreticieni, prin selectia naturala, moleculele rezultate din gene gresite, murind uterior in supa primordiala.
Molecula care a invatat functia de corectare si eliminare a erorilor genetice este ARN-ul. Acesta se comporta ca un scanner care se deplaseaza de- lungul sirului ADN, in cautarea genelor gresite, pe care le inlocuieste cu particole viabile. Molecula originala de ARN a aparut cu aproximativ 3,9 miliarde de ani, in urma, permitand evolutia rapida a lungimii genelor, ca siruri de informatii, in marile si oceanele lumii, generand astfel, o multitudine de organsime noi…
-va urma-