Publicat in ianuarie 10, 2014 de Oreste Teodorescu in Blog
 
 

Arta manipularii la teroristii de presa

milionar_regie
milionar_regie

Asa cum scriam si in alte postari, orice campanie de manipulare are cateva parti componente:

  •  un factor declansator
  • o parte de sustinere a mesajului/ demonizare (in principal mediatica, dar nu numai)
  • un scop aparent
  • scopul real

Scoliti de fosti securisti, deveniti mercenarii mogulilor de presa, gornistii pe post de ziaristi au reusit sa ridice la rang de arta, lansarea de perdele de fum mascand scopul real in spatele celui aparent prezentat ca fiind “adevarata” concluzie a investigatiei de presa.

  1. Factorul declansator: acesta intodeauna exploateaza o frica, mergand cel mai adesea la sursa capitala, cea mai legitima frica – “frica de moarte” in toate formele ei (frica de saracie, de boala, de atac “terrorist”, de dictatura, etc.)
  2. Sustinerea mediatica/ “demonizarea” se realizeaza prin intermediul jurnalelor de stiri dese si alarmiste care vorbesc despre cazul in speta, de “specialistii” care depun marturii pe toate canalele media – TV, presa scrisa, radio. De remarcat ca „este dificil de pornit masinaria manipularii pentru ca ulterior aceasta va functiona singura, din inertie, combustibilul fiind goana dupa audienta a canalelor mainstream”, scrie Christian Wight in Arta manipularii si capcanele mass-media. Manipulatorii au grija sa dozeze mesajul si sa intretina focul scapand “din intamplare” tot felul de informatii noi , fenomenului in cauza. Un rol important il au, in acest caz,vectorii de opinie, anlistii, vedetele postului respectiv de televiziune care modeleaza subiectul in discutie, conform interesului beneificiarului actului de manipulare. Sustinerea mediatica uzeaza de procedeul numit “demonizare” asa incat suntem bombardati de stiri care ne arata “cat de rau este…”, “ce se poate intampla daca nu…”, “ce ar trebui sa…”,etc 
  3. Scopul aparent/real. „Cea mai mare grija a manipulatorului este sa ascunda scopul real al campaniei si sa devieze atentia publicului catre scopul aparent.” (Vladimir Volkoff: Tratat de manipulare). Aceasta este cheia intregului proces fara de care toate celelalte etape devin inutile. De regula, aceasta etapa iese cum trebuie mai mereu. „La urma urmei cat de greu poate fi sa servesti o poveste frumoasa unui cap infierbantat (o iesire convenabila dintr-o problema dificila)? Daca prelucrarea a fost facuta profesionist, distragerea atentiei catre scopuri false este cea mai usoara parte…„, scrie si Kara Murza, un mare expert in domeniu.

Manipulatorii invata inca de la inceput principiile si metodologiile de persuasiune intelegand ca succesul oricarei operatiuni depinde de controlul informatiei, care devine  mai strict la nivelul mass-media si de calitatea si creativitatea vectorilor de opinie, de regula platiti  foarte bine pentru a vicia informatia. Pe de alta parte, cu cat factorul declansator este mai tragic, cu atat recompensa manipulatorului va fi mai mare.

Pentru a iesi din confuzia creata intentionat, „atunci cand lucrurile sunt foarte tulburi iar informatia este putina chiar daca anumite “teme” sau chiar fraze sunt reluate obsesiv pe toate canalele singura solutie de intrezarire a adevarului in spatele perdelei de fum este aceea folosita cu success in Roma antica…Sa ne intrebam QUI PRODEST? (Cine are de castigat din asta?) si deja avem un prim indiciu mai clar sau mai putin clar…” ne sfatuieste  profesorul Noam Chomsky, expert in manipulare si dezinformare.