Publicat in februarie 2, 2014 de Oreste Teodorescu in Spiritualitate
 
 

Catre un viitor mai bun, cunoscandu-ne trecutul:Mostenirea Geto-Daca

3539099877_95b99be9cb_z
3539099877_95b99be9cb_z
Nu mai este o taina pentru nimeni. Ne aflam in zorii unui alt ciclu evolutiv. O lume veche, batrana si obosita se pregateste pentru transformare, iar oamenii sunt chemati sa-si redescopere sensurile profunde. Noi, ca urmasi ai dacilor, ar fi bine se ne limpezim putin gandurile si sentimentele cu privirea la uluitorul patrimoniu spiritual, lasat de catre ilustrii nostri strabuni. Sa incepem prin recunoasterea tabloului sacramental din religia noastra primordiala, luand contact cu principalele zeitati la care se inchinau vitejii nostri geto-daci.

Bendis

Adorata de stramosii nostri ca zeita a Lunii, a padurilor, a farmecelor, a noptii si a magiei. Unele reprezentari (precum bustul de bronz de la Piatra Rosie) o arata cu sani proeminenti ceea ce conduce la presupunerea ca era patroana dragostei si maternitatii.

Cavalerul trac
Numit “Theos Heros”-stapan capetenie,mai apoi semizeu de origine muritoare iar in varinata romana, “Deus sanctus Heron”, unele imagini ale calaretului trac sunt insotite de inscriptii unde numelui “Heron”,”Heros” ii urmeaza adesea diverse epitete: “Invictus”-Nebiruitul, “Aeternus”-Vesnicul, “Katahtonios”-Stapanul mortilor, “Ktistes”-intemeietorul de neamuri. mai des “Vetespios”. Iconografia romaneasca l-a pastrat in chipul Sf.Gheorghe.
Derzelas
Zeu apartinand mitologiei daco-getice, avand un cult de origine autohtona. E considerat fie zeu al sanatatii, al energiei vitale,fie o divinitate subpamanteana .Un templu al lui Derzelas s-a zidit la Histria in sec al III-lea ien.

Gebelezis
Zeul geto-dacic al cerului innourat , diriguitor al furtunii si al fulgerelor, in onoarea sau impotriva caruia dacii trageau cu arcurile (dupa unii spre a purifica fata zeului ceresc risipindu-i norii, dupa altii spre a-i reprosa norii excesivi, aducatori de grindina si de trasnete primejdioase pentru paduri, gospodarii, grane si pentru vita de vie). Aceasta practica e inregistrata si in alte zone geografice, tirul aglomerat de sageti si strigatele masive puteau creea curenti de aer ce risipeau norii. In iconografia romaneasca s-a pastrat ca Sf.Ilie.


Zamolxe

Se presupune ca in jurul anului 1400 i.Hr, Zamolxe a calatorit prin lume ajungand pana in Egipt. In peregrinarile sale, Zamolxe a acumulat multe invataturi in domeniul astronomiei, prevestirii, medicinii. Intors inapoi pe meleagurile natale, el a ajuns vicerege. Din aceasta pozitie a pus sa i se amenajeze o pestera pe muntele cunoscut mai tarziu sub denumirea de Kogaion. El s-a retras aici in solitudine disparand timp de patru ani, iar cand a revenit, poporul care isi daduse de seama de pierderea suferita, l-a zeificat. Zamolxe a ajuns sa fie considerat zeul cerului senin si al soarelui, el controland locurile unde ajungeau dacii dupa moarte, si cu numele caruia soldatii plecau la lupta. A fost identificat totemic cu Marele Lup Alb – pazitorul neamului