Publicat in ianuarie 3, 2014 de Oreste Teodorescu in Politikon
 
 

Ce asteptari are populatia planetei de la guvernul care incepe sa devina mondial


Principiile de guvernanta sanatoase, care au reusit sa construiasca, in istorie, societati armonioase au statuat la baza politicilor ecuatia: DRAGOSTE-CREDINTA-MUNCA!

Prin dragoste, politicienii ar trebui sa inteleaga conceptul de Unitate in Diversitate si faptul ca viata este un dat si o responsabilizare individiuala si sociala, care trebuie respectata si celebrata. Artele, stiintele, tehnologia, iubirea fraterna si universala, respectarea credintelor spirituale sunt domeniile in care ar trebui sa se investeasca, precum si in combaterea egoismului, setei demente de putere, intolerantei, lacomiei…

Prin credinta, cei care ne conduc ar trebui sa inteleaga increderea in perfectibilitatea individului si a societatii. Conducatorul se poate indoi de modalitatile de actiune, de calitatea retoricii sau a uneltelor, de metoda de guvernare, dar este fatal sa incetezi a mai crede in slefuirea omului pana la redobandirea chipului sau initial, de fiu al lui Dumnezeu, caci pierdera acestei credinte atrage dupa sine moarte spirituala, morala si intelectuala a intregii umanitati.

Si, prin munca, guvernantii ar trebui sa inteleaga ca rostul lor este sa deseneze cele mai bune trasee de dezvoltare durabila si sustenabila a tuturor generatilor implicate in viata sociala, astfel incat lumea sa devina o unica famile, in care iubirea de oameni si de Dumnezeu sa ne fie calauza in toate actele vietii, in care popoarele sa fie educate in temeiul legilor morale si spirituale.

Iata ce scria in 1934, Mihail Sadoveanu: ” Afirm credinta in celula umana socila, care este familia, institutie intangibila, afirm devotament si jertfa pentru familia mai larga care este poporul meu si Patria, spre a face din ele o forta de colaborare a civilizatiei si umanitatii!”