Ce sanse are Romania in Razboiul Informational?
Este limpede pentru toata lumea ca ne desfasuram activitatiile socio-economico-militare in paradigma informationala. Conform specialistilor in strategii militare, informatiile deriva din fenomene, asadar, avem pe de-o parte faptele (datele) si pe de cealalta, analiza (interpretarea datelor care devin informatii cu sens). Informatiile rezulta din perceptiile si interpretarile oamenilor, indiferent de mijloace.
Ronald R Fogleman si Sheila E Windal scriu in „Bazele Razboiului Informational”: ” La nivel de inalta strategie, natiunile urmaresc sa obtina, sa exploateze si sa protejeze informatiile in sprijinul obiectivelor lor.Aceasta exploatare si protectie poate avea loc in arenele economice, politice sau militare. Cunoasterea informatiilor adversarului, dar si ale partenerului este un mijloc de dezvoltare a capacitatilor proprii, precum si calea cea mai eficienta pentru degradarea, contracararea capacitatilor inamicului si protejarea activelor proprii, inclusiv proriile informatii„.
In trecut, strategiile militare se bazau cu precadere pe operatiuni de cercetare, disimulare si diversiune, toate armatele lumii studiind cu asiduitate principiile lui Sun Tzu si Machiavelli. Asadar se adresau direct universului perceptiv si capacitatii de analiza a adversarului in incercarea de a influenta si ataca informatiile inamicului. Practic, este vorba despre un act de manipulare, in primul rand perceptiva. Inamicul este intoxicat informational si fortat sa ia trei decizii hotaratoare in vulnerabilizarea sa:
- Sa constate, sa observe sa accepte diversiunea
- Sa o analizeze fiind convins ca diversiunea este realitate
- Sa actioneze in baza concluziilor, conform scopurilor pentru care a fost realizata diversiunea.
Un exemplu „a la carte” este diversiunea teroristilor din decembrie 1989. Scenariul intoxicarii a fost urmatorul:
Fidelii clanului Ceausescu, refuza sa se predea revolutionarilor si se organizeaza in celule de rezistenta. Studentii arabi, antrenati ca teroristi pe teritoriul Romaniei, sub protectia securitatii, sunt activati pentru a imprastia protestatarii. Informatia este difuzata cu ajutorul televiziunii publice, capturata de revolutionari. In diferite puncte cheie ale oraselor sunt montate simulatoare care creeaza imediat teroare si dezordine. Intreaga opinie publica constata, observa si accepta scenariul : securisti-teroristi.(1). Diversiunea este perceputa public ca o realitate (2). Oamenii primesc arme, doar in baza buletinului, pentru a lupta impotriva teroristilor. Trupe motorizate ale armatei devasteaza cladiri istorice in Bucuresti, unde se crede ca se ascund teroristii. In concluzie, Ion Iliescu este perceput ca un lider al revolutiei si nu ca un complotist kgb-ist. Frontul Salvarii Nationale (FSN) devine singurul garant al democratiei, luptand impotriva teroristilor si condamnadu-l la moarte pe dictatorul sangeros! Astfel, revolutia este preluata discret si condusa politic, ca o adevarata Lovitura de stat.(3)
O posibila definitie a Razboiului Informational este activitatea care refuza, exploateaza, distruge, corupe sau protejeaza informatiile. Acest razboi este la fel de vechi ca insasi organizarea umanitatii. Ori ce razboi pentru informatii presupune o serie de actiuni purtate in toate campurile sociale:
- Operatiunile PSI folosesc informatiile pentru a afecta capacitatea de rationare corecta a inamicului.
- Razboiul simulat electronic, altereaza analiza corecta a inamicului confuzandu-i manevrele de atac/reactie.
- Diversiunea militara, oculteaza adevaratele intentii si conduce inamicul pe piste false.
va urma
