Cum reuseste ISIS sa-si atraga sustinatori din randul tinerilor occidentali?

Prin propaganda Al-Qaeda si ISIS au castigat adepti peste tot in lume. Profitand de libertatea de exprimare din occident, mai ales in cazul mediei on line,  Al-Qaeda si-a propagat tezele fundamentaliste in publicatii precum revista Inspire ale carei pagini disponibile oricui au gazduit  sfaturi practice in vederea organizarii unor atacuri de tipul „lone wolf” (lupul singuratic), cum sa-ti construiesti singur o bomba, idei de atac, totul explicat pas cu pas, foarte detaliat si usor de pus in aplicare de catre oricine. ISIS a dus propaganda de radicalizare la un alt nivel, beneficiind de diferitele conturi de Facebook si Twitter , iar succesul lor in Occident a fost rasunator.

In propaganda sa ISIS utilizeaza cele mai influente canale media, difuzeaza videoclipuri cu un continut extrem de violent glorificand tot felul de  atrocitati  Mai mult de atat, ISIS editeaza revista Dabiq in care isi publica numarul de asasinate, atentatele cu bomba, operatiunile armate din Irak si Siria, etc.  Propagandistii ISIS cunosc foarte bine mecanismele psiho-sociale reusind sa atraga pe langa muslmani si o sumedenie de adepti din Occident mult mai rapid şi eficient decat Al-Qaeda, in special prin intermediul site-urilor de socializare si a blogurilor.

Irina Alexandru scrie in Propaganda si impact in procesul de radicalizare a tinerilor din Occident: „Declararea jihadismul global a atras adeziunea multor tineri care nu apartin nici culturii tarii de origine, dar nici culturii natiunii in care s-au nascut si care sufera un complex de imagine în spatiul in care traiesc. Persoanele predispuse radicalismului islamic s-au confruntat cu diverse complexe de-a lungul anilor, fiind poate respinşi pentru faptul cã sunt arabi, iar aceastã atitudine dispreţuitoate au considerat-o suficientã pentru a utiliza violenţa ca scut în faţa umilinţei. Islamismul radical este vãzut deseori ca o oportunitate pentru tinerii neintegraţi şi vulnerabili, legitimându-şi sentimentul de inadaptare şi canalizându-l spre o cauzã “sacrã” de rãzbunare pe societatea necredincioasã, ei salvându-şi sufletul. De precizat este faptul cã majoritatea tinerilor musulmani din Occident nu vorbesc limba arabã, fiind la a doua sau a treia generaţie de musulmani cu cetãţenie europeanã, iar capacitatea organizaţiilor teroriste de a transmite mesaje în mai multe limbi strãine a avut un rol extrem de important în captarea lor. Tinerii din Occident considerã cã prin lupta lor împotriva occidentalilor şi în numele lui Allah îşi câştigã demnitatea de care au fost privaţi înaintea aderãrii la islamul radical. Ei îşi gãsesc un scop al vieţii prin aderarea la comunitatea islamicã radicalã, devenind martiri dacã mor în diverse acte de naturã teroristã sau dobândind onoarea de care nu au avut parte anterior trãind în mijlocul comunitãţii jihadiste.”