Publicat in mai 17, 2008 de codulluioreste in Politikon
 
 

De ce nu ma poate convinge Vasile Blaga?


1. Pentru ca, daca la început a fost cuvântul, sloganul „solutii nu discutii” are mai mult un caracter nazist decât democratic.

2. Pentru ca într-o metropola europeana avem nevoie mai degraba de un edil rafinat si nuantat decât de un „om din-tr-o bucata”!

3. Pentru ca „buldogul” este un câine lenes si obosit, iar metropola are nevoie de energie si dinamism.

4. Lasând primele trei puncte care sunt amuzante si glumete, pentru ca nu cred în continuitatea proiectelor lui Videanu, arhitectul dezastrului în Bucuresti, nu cred în onestitatea infailibila a celui care pe vremea când era ministru de interne dota prefectii si sefii politiilor judetene cu masini de teren de lux, în timp ce sectiile de politie din capitala nu aveau în dotare calculatoare, faxuri si imprimante.

5. Pentru ca este rigid si dur, prieten cu fostul ministru de interne Ioan Rus, un artizan ocult al „combinatiilor” dubioase din politie.

6. Nu a explicat prea convingator în declaratia sa de avere cum de a primit, si mai ales de ce, un împrumut de 1.100.000 RON fara dobânda, pe zece ani de la doi prieteni pe care nu doreste sa-i aduca la cunostinta opiniei publice! Din ce venituri va achita uriasa suma?

7. N-am înteles nici pâna astazi istoria achizitionarii vilei de la senatorul udemerist Verestoy Attila, aproape ca m-a amuzat cum doi bugetari, si aici o mentionez pe sotia domnie sale, au putut obtine pâna acum o avere considerabila pe care o puteti analiza accesându-i pe net declaratiile date în calitate de politician.

8. Atrag atentia talibanilor portocalii, care se grabesc deja sa ma înjure citind pâna acum naivele mele intrebari, ca însusi „Zeus” nu-l prea are la inima pe bihorean!

9. Si… în sfârsit, recunosc ca sunt subiectiv, dar am o retinere fata de prototipul activistului de partid, brutal, greoi în exprimare, fara caldura în privire, uns cu toate alifiile, dar mai ales fara îndoieli. Parca îl revad, cu mânecile suflecate, exprimându-si îndoiala ca bucurestenii ar avea nevoie de teatre, cinematografe si spatii verzi, nu mai bine ne face el un conglomerat de blocuri si mai asfalteaza de sase ori principalele bulevarde? Iata câteva dintre angoasele mele de cetatean derutat, suficient de prostut sa mai cred în utopii, dar prea rutinat sa ma mai amagesc doar cu vorbe fara continut!