Omul de pamant civilizat de zeii apelor?
Un punct de reper in interpretarea lumii aflate intr-o permanenta evolutie a constiintei, este conceptia istoricului Berosus, contemporan cu Alexandru cel Mare care scrie ca in vremuri imemoriale, pamantul era populat de o rasa primitiva, aflata intr-o stare eminamente concreta si materiala, incapabila sa inteleaga raporturile subtile din Univers.
Intr-o zi din adancurile marii a sosit pe tarm Oannes, un monstru cu corp de peste, picioare de om si cap de om care vorbea articulat si care a inceput sa-i invete pe bastinasi stiintele, alfabetul, legile si principiile geometrice, i-a invatat categorisirile specilor si regnurilor, si puterea creativa a mintilor lor.
Traditia indiana spune o legenda asemanatoare, cea a lui Matsya, fenicienii il au pe zeul-peste Dagon, apoi il avem pe fratele lui Zeus, Poseidon, la greci. Din impreunarea zeilor cu oamenii apare o specie noua: titanii.
„Iar dupa ce au inceput a se inmulti oamenii pe pamant li s-au nascut fice, fiii lui Dumnezeu, vazand ca fiicele oamenilor sunt frumoase, si-au ales dintre ele sotii, care pe cine a voit. In vremea acea s-au ivit pe pamant uriasi, mai cu seama de cand fiii lui Dumnezeu incepusera a intra la fiicele oamenilor si acestea incepusera a le naste fii.” (Facerea 6: 1-4)
In teologie asemenea fapta este privita ca o decadere a ingerilor din planul spiritual in cel material, si se pare treaba, ca acest amestec de planuri le-a placut atat de mult fiiilor Cerului incat: „Vazand insa Domnul Dumnezeu, ca rautatea oamenilor s-a marit pe pamant si ca toate cugetele si dorintele inimilor lor sunt indreptate spre rau in toate zilele, I-a parut rau si s-a cait Dumnezeu ca a facut pe om pe pamant.” (Facerea 6: 5)
Aici intervine pentru lamuriri Cartea lui Enoh. Gasim in capitolul 6 paragrafele 1-4: „Si s-a intamplat ca numarul oamenilor a crescut, si oamenii au avut fete foarte frumoase, si ingerii, fii ai cerului, le-au vazut, s-au indragostit de ele si si-au spus unii altora: „Si toti ceilalti impreuna cu ei si-au luat sotii, fiecare si-a ales una si au inceput sa intre la ele si sa se injoseasca cu ele si le-au invatat farmece si magie… si ele au ramas insarcinate.”
Apoi, urmeaza chiar un repros al Celui Prea Inalt, care deplange caderea in materia a celor care nu mor, pentru a se amesteca in destinul chinuitor al celor veniti sa cunoasca binele si raul, viata si moartea. Nimeni, care are o minima cultura, nu poate ignora similitudinea dintre acesti ingeri cazuti si zeii din Olimp.
