Principalele pericole ale exploatarii prin fracturare hidraulica
- Fracturarea hidraulică presupune o forare verticală la peste 3 – 4 km, care se continuă cu foraje orizontale etajate, pe cca. 15 directii radiale, cu lungimi de până la 2 km. Pentru foraj sunt folosite sute de utilaje de mare tonaj. Fisurarea artificială a rocilor poate da naştere la cutremure.
- După forare se injectează în sol o mare cantitate de apă amestecată cu substanţe chimice foarte toxice şi cancerigene (aprox. 60 milioane tone la fiecare sondă) sub o presiune imensă – în jur de 1000 atmosfere. Se realizează astfel eliminarea gazului de şist din rocile fisurate şi extragerea lui prin tubajele sondei.
- Cam jumătate din fluidul de fracturare contaminat chimic va rămâne în subteran, o parte din el putând ajunge în pânza freatică şi în sol. Cealaltă jumătate este retrasă şi deversată în iazuri.
- Gazul de şist eliminat din rocă este extras prin tubul sondei. Cantităţi imense de metan sunt emise în atmosferă, acesta fiind un gaz cu efect de seră mult mai dăunător decât dioxidul de carbon.
- Este nevoie de un număr foarte mare de sonde (zeci de mii) doar pentru un teritoriu restrâns. Câmpurile de gaze de şist sunt exploatate timp de aproximativ 5 ani (cele de gaz convenţional timp de decenii). Pentru foraj sunt necesare cantităţi enorme de apă, care vor fi extrase din rezervele noastre de apă potabilă subterane. Pe lângă chimicale toxice, apa reziduală conţine arsenic, metale grele, elemente radioactive precum uraniu si radon derivate din straturile subterane. De aceea apa folosită NU POATE fi purificată!
- Consumul foarte mare de apă, riscul de contaminare a pânzei de apă freatică si producerea de cutremure mici de suprafaţă sunt argumentele centrale împotriva utilizarii metodei de fracturare hidraulică utilizată în prezent la scară comercială.
PRINCIPALELE PERICOLE PE CARE LE GENEREAZĂ
- contaminarea solului pe o perioadă mare de timp (are ca efect scoaterea a zeci de mii de hectare din circuitul agricol şi apariţia zonelor de deşert) ;
- contaminarea surselor de apă subterană şi de suprafaţă cu substanţe chimice şi radioactive pe o perioadă extrem de îndelungată (sute şi chiar mii de ani);
- modificarea ecosistemului existent ( dispariţia şi afectarea a zeci de soiuri de plante, păsări şi animale) ;
- contaminarea aerului cu substanţe foarte toxice care ( produce îmbolnăviri grave cum ar fi cancerul, bolile de piele, sângerări sau chiar decesul) .
- îmbolnăvirea populaţiei din zonă de boli grave ( cancer, boli ale sistemului nervos, ale aparatului respirator şi alte boli incurabile);
- distrugerea și dispariția satelor și comunelor prin depopulare ;
- producerea unor microcutremure ce pot genera în timp cutremure regionale de intensități mari (cazul din Blackpool, în nord-vestul Angliei, din 2011) ;
- eliminarea oricărei posibilități de dezvoltare a zonei ; majoritatea investitorilor vor evita județele în care se explorează şi exploatează gazele de şist ;
- afectarea directă a principalelor activități rurale : apicultura (albinele vor muri primele), viticultura, pomicultura, piscicultura, zootehnia etc. ;
- scăderea nivelului de trai și a duratei medii de viață ;
- scumpirea produselor alimentare, a apei potabile, asigurărilor de sanătate, a locuințelor, medicamentelor și serviciilor
- compromiterea totală a turismului în județele afectate.
Le multumesc lui Ileana şi Viorel TOCAN GRIGORE, pentru analiza impecabila pusa la dispozitie!