Publicat in ianuarie 18, 2013 de Oreste Teodorescu in Blog
 
 

Progresistii, retrograzii si patinarea Romaniei pe o gheata subtire


Istoria ne învata ca destinele popoarelor sunt visceral legate de soarta razboiului dintre progresisti si retrograzi. La noi, consecintele acestui conflict au avut fatete absolut diferite. Când progresistii bratieni au înteles ca soarta tarii simte nevoia unei discipline în spirit european, l-au înscaunat pe Carol I si au asezat România pe un traseu ascendent fara precedent. Când ghinionul a exportat aici ciuma bolsevica, retrograzii au demolat institutiile lumii civilizate, trimitându-ne în întuneric. Progresistii au zvacnit chiar din interiorul PCR-ului, în 1968, si iar ne-am trezit primiti cu zâmbet în lumea libera si democratica. N-a durat mult!

Azi, istoria se repeta. Vedem, in interiorul sistemului, cum erup buboaiele coruptiei, ticalsoiei si ale patologicului. Violatorii din Politie, criminalii cinici din Sanatate, magistratii, legati ombilical de interese mafiote, sutansiti in slujba Cezarului si exemplele pot umple un site, nu numai o postare…

În interiorul principalelor partide politice se simte energia luptelor dintre cele doua curente de gândire. USL-ul, revenit pe deplin la panoul de comanda  ne poate face sa gândim ca „reformistul” Ponta a inteles ca sistemul daca nu se vindeca, se va narui rusinat sub privirile ca o sentinta capitala, a unui popor, din ce in ce mai trezit. Basescu si a lui Dreapta, sinonima cu mana moarta, au esuat în proiectul sau de modernizare si recredibilizare a statului si astazi, prin incapatanarea de  a nu se lasa dusi de la Putere, devenind retrograzi!

Alegerea hilara a  lui Becali, evidentiaza gradul de coruptie morala si estetica a liberalilor, care, parca au uitat de subtirimea obrazului inaintasilor, pactizand cu prototipul marlanului cu bani, care parvine spre varful piramidei, sfarsind prin a-i flegma pe toti, intr-o criza de furie „ortodoxa”, ceea ce tradeaza preemtiunea retrogradarii calitative.

Cumetriile oculte intre membrii opozitiei si cei de la putere, traseismul grosolan, nu se  poate ridica niciodata la înaltimea valorilor promovate de ilustrii  nostri inaintasi. Parem ca ne aflam la cheremul celor care nu se pot dezlipi de trecutul lor dubios, unde se amesteca pervers apartenenta lor la fosta Securitate cu practicile abuzive desprinse din partidul comunist.

Când mai incearca vreun progresist izolat sa vocifereze, dispare iute din prim-planul scenei politice. Surprinzator pentru noi este faptul ca, undeva în esaloanele II-III ale formatiunilor care conteaza, chiar sunt oameni locuiti de proiecte, de viziuni mai profunde pentru tara, de lumina si respect pentru semeni, dar care astazi , inca nu au nici o putere de decizie.

Ce n-au reusit dusmanii externi ai tarii, in secole de prigonire si presiune, de la impunerea fanarului la jefuirea resurselor naturale, pare ca le iese guzganilor harpareti din interior. Suntem in cea mai precara stare spirituala si materiala, pe care, acest popor retrograd, cu indivizi, paradoxal, extrem de progresisti, a traversat-o in istorie. Presedintele este compromis de lipsa de rezultate concrete in asezarea tarii pe un traseu predicitibil. Astazi, cartoful fierbinte se afla la Guvern. Eu nu dau nici un credit Parlamentului, umplut pana la refuz de cele mai pestilentiale si penale figuri.

Ultimile aparatii ale lui Ponta, mi-au intarit inca o data convingerea, ca accesul la informatie, te maturizeza rapid. Si trebuie sa recunosc, ca in ciuda suspiciunii mele generalizate fata de politicieni, si mai ales fata de psd-isti, am inceput sa-l privesc pe premier cu ingaduinta (pana la proba contrarie, evident!). Pare un progresist! Insa majoritatea membrilor USL, raman din cale afara de retrograzi.

In acest scenariu ambiguu, avem nevoie de stabilitate emotionala si politica. Cred ca singura solutie pentru asta, ar fi ori revenirea la Monarhia Constitutionala, ori alegerea unui Presedinte de Stat, care nu a fost niciodata presedinte de partid, caci el trebuie legat de interesele tarii si nu de combinatiile si clientela  politica!