Spiritualitatea americanilor nativi

Statele Unite ale Americii nu au fost descoperite, ci construite de viziunea unor filosofi, cunoscuti in istorie, drept Parintii Fondatori. Nu voi scrie un articol despre acestia, ci voi incerca sa rememorez o scurta istorie a celor pe care guvernul S.U.A a hotarat sa-i sacrifice pentru a se putea implini The American Dream.

Aceste vaste teritorii, care astazi formeaza cea mai puternica natiune a lumii, au apartinut initial unei populatii, care nu avea nici o legatura cu rasele alba, galbena, sau neagra. Aici fiintau, conform traditiilor lor, ultimii aparatinatori ai atat de misterioasei rase rosii. Asadar, americanii nativi au stapanit nordul Statelor Unite, pana in secolul al XV-lea cand s-au vazut confruntati cu exodul imigrantilor europeni si ai importului de sclavi africani.

Istoria unei populatii disparute, aproape in intregime, in cateva secole, se mai stie, in profunzime, in rezervatiile unde isi continua existenta, aproximativ 2500 de indieni americani. Pana la aparitia colonistilor, acestia traiau din pescuit, vanatoare, cultivarea pamantului si vindecari, comunicari cu spiritele naturii si cu cele ale mortilor.  In general, triburile americanilor nativi respectau tot ce este viu si imparteau purtatorii de suflete in doua: cele care vorbeau si cele fara grai, iar fiecarui animal sau planta ii corespundea unul dintre cele patru elemente fundamentale ale naturii: apa, aer, pamant si foc. In cateva din legendele si miturile lor fundamentale, grupate in trei carti, sfinte: Povestile Sarlatanuluio, Aventurile lui Manabozho si Calatorii in lumea de dincolo, apare ideea ca niste calatori din cer au aterizat pe Pamant, fiind atrasi de femeile frumoase si puternice de pe Terra. Ce asemanare izbitoare cu legendele antice ale Olimpului sau cu episodul nephilimilor, acei fii ai Cerului sedusi de frumusetea pamantencelor. Istoria omului, nu poate fi decat una singura, nu?

Triburile Navajo numeau pamantul Femeia orizontala sau Femeia culcata, si credeau ca inaintea lor pe pamant, au mai existat patru lumi intunecate, care si-au derulat timpul (nativii amerindieni definesc timpul ca pe „unitatea de masura care permite gandului sa deviuna realitate„), si ca ei traiesc in ce de a cincea. Unul dintre miturile lor, numit Zuni vorbeste despre un cuplu primordial, gemenii razboiului, care au luat nastere dintr-un Creator, care ulterior s-a transformat in Soare. Calatorind prin Univers, acesti gemeni au coborat intr-o apa primordiala si au scos din strafundurile pamantului, oamenii, pe care i-ai invatat sa traiasca pe uscat. Conform credintelor lor, Soarele  a dat  multor fiinte inteligente, puternice si libere. In acest sens, el a insamântat spuma Pamantului Mama si din acea spuma au luat nastere gemenii. Legenda spune ca acestia au coborat, printr-o deschizatura dintre munti, in tenebrele subterane de unde au incercat sa-i scoata la suprafata pe oameni.

Alaturi de sufletele care locuiesc in trupuri de fiinte vorbitoare, sunt si o sumedenie de altele , care traiesc in corpuri de plante, pasari si animale. Indienii Sioux merg chiar pana la identificarea omului cu ele, avand ca baza armonia dintre tot ce este viu si astrele ceresti. Indienii Cherokee credeau ca sufletul se intrupeaza in materie din Foc si ca locul lui de origine este la Soare Rasare. Americanii nativi se considera fiii cerului si ai Mamei Pamant, considerandu-se interconectati la tot ceea ce este viu, in Natura.

Ei se orientau dupa susul sau josul raului, dupa Steaua Poloara si dupa Soare. Ei considerau spatiul circular, lucru oglindit clar in arhitectura locuintelor, numite hogan, de catre indienii navajo. Religia lor se axa pe riturile de vindecare,pe când la triburile Zuni pe vanatoare. Sarbatorile erau fie calendaristice,fie ocazionale.

Amerindienii stiau ca lumea celor vii este interconectata la ” lumea celor fara trup” si ca se vor intrupa in aceasta realitate materiala, pana cand, zeii  nu vor veni sa-i ridice in ” Tara din Cer„.  Populatia din Rezervatii crede, majoritar, in religia Quecha, care este un amestec intre inca, samanism si crestinismul catolic.

Ciocnirea fundamentala intre nativi si imigrantii europeni care au colonizat ceea ce va cunoaste denumire de Statele Unite ale Americii, a constat in viziunea, total diferita asupra proprietatii pamantului. In timp ce colonistii isi impuneau si revendicau dreptul la proprietate, amerindienii considerau ca ei sunt  ai Pamantului si nu invers, caci trupurile lor se nasc din maruntaiele, pamantului, iar dupa moarte, intra in gura acestuia, pentru a fi mestecati si digerati, ca sufletul lor sa se poata reintoarce la Parintii Cosmici, care locuiesc intre stele. Diferențele de cultură între amerindieni și europenii imigranți, precum și alianțele schimbătoare între diferite națiuni ale fiecărei culturi de-a lungul secolelor, au provocat tensiuni politice extinse, violență etnica și tulburari sociale. In doar doua secole,  violentele, dar mai ales ale epidemiile din contactul cu europenii au cauzat cea mai mare pierdere de vieți omenesti pentru populațiile indigene, aproximativ 18 milioane de suflete.

După ce coloniile s-au revoltat împotriva Marii Britanii și a fost creată Statele Unite ale Americii, președintele George Washington și Henry Knox a conceput ideea de „civilizare” a  nativilor pentru asimilarea lor ca cetățeni americani. Asimilație (ori voluntara ca în cazul indienilor Choctaw,sau fortata in cazul celorlate triburi) a devenit o politica de stat,urmarita constant si asiduu, pana astazi.