Publicat in martie 17, 2014 de Oreste Teodorescu in Spiritualitate
 
 

Sufletul este comun tuturor fiintelor. Omul nu este superior, din acest punct de vedere, animalelor

bcvgf
bcvgf

Conform Bibliei, suntem creati in a sasea zi alaturi de animalele salbatice si domestice. Biblia nu diferentiaza oamenii ca fiinte insufletitre si animalele ca fiinte fara suflet, asa cum mai afirma astazi, niste sutanisti inculti si rauvoitori. Poate cea mai relevanta scriere in acest sens este Ecclesiastul:Caci omului ii merge ca si animalului. Asa cum moare acesta, tot asa moare si el. Si ei toti au aceeasi suflare. Iar omul nu are nimic, inaintea animalului, caci totul este zadarnic. Totul merge intr-un loc. Totul este din tarana si se va intoarce in trana. Cine stie daca suflarea omului va merge in sus, iar suflarea animalului va calatori sub pamant?

Evident, pentru crestini este si mai limpede ca animalele au duhurile lor, din moment ce insusi Dumnezeu se intrupeaza intr-un staul fiind vegheata nasterea Sa de cateva animale. Totodata, Mantuitorul ne povatuieste sa fim intelepti precum serpii si blanzi asemeni porumbeilor.

Intrucat toate animalele sunt creatia lui Dumnezeu, este firesc sa intelegem ca si ele contin „ruach-ul” ( suflarea de viata) lui Dumnezeu. O privire in textul ebraic ne lamureste si mai mult:

  • Si Dumnezeu a mai zis: „Apa sa colcaie de un furnicar de suflete vii”;
  • „Si Dumnezeu s-a apucat sa creeze monstrii marii, si fiecare suflet, care se poarta dupa cum le-a facut apa dupa felul lor”;
  • „Si Dumnezeu  a spus mai departe: Pamantul sa dea suflete vii, animale domestice si animale care se misca si pe cele care traiesc in mod salabatic.”;
  • „Si fiecarui animal salabatic viu de pe pamant si fiecarui animal zburator din ceruri si tuturor celor care se tarasc, in care se afla un suflet viu le-am dat ca mancare toate plantele verzi.

Asadar, putem destul de lesne constata ca omul iese din Legea lui Dumnezeu cand ucide. Si aici ma refer la toate fiintele inzestrate cu suflet. Da, stiu ca unora le vine greu sa accepte, dar uciderea animalelor pentru a le manca este la fel ca un act de…canibalism! De aceea toti cei care cauta virtutile duhovnicesti renunta in a  mai ucide si manca trupuri cu suflet!