Tehnica manipularii prin stiri

Percepem si gandim in imagini, decodificand informatia cu ajutorul cuvintelor. Incepand cu anii 1950, sistemele de putere si control, recurg la programarea neuro-lingvistica, reusind sa insereze in categorii cat mai largi de public, preseturi convenabile, modelate de conceptul politically correct. Numitorul comun al tehnicilor de manipulare, cand vorbim despre televiziune, este tandemul: perceptie publica – montaj.

Montajul este pe ecran iar efectul este in mintea publicului, abil condus in directia decisa de manipulator. Astfel incat, beneficiarul unui act de viciere a informatiei: manipulare, dezinformare, propaganda, publicitate isi va propune sa controleze fluxul informativ, de unde izvoraste, pana unde se revarsa. Una dintre metodele cele mai uzitate in televiziuni, este tehnica de manipualre prin stiri.

In toate televiziunile de stiri din Romania, si nu numai, exista un cerc de „initiati” a carui singura preocupare majora este buna functionare a scenariului manipularii. Acesta este clasic si contine cateva puncte esentiale:

1. Ordinea stirilor. Stirea cu care se incepe ramane cel mai bine fixata in mintea privitorului.
2. Lungimea stirii. Acesta este un amanunt foarte important; este greu sa dai importanta unei stiri de doar 30 sau 60 de secunde, indiferent de subiectul ei.
3.  Efectele cinematografice. Un astfel de efect este relanti-ul folosit, de exemplu, pentru a specula durerea , suferinta, fiind utilizate acele “dilatari temporale”, acea incetinirea a actiunii utilizata cu efect maxim. Pe fundal se va regasi, de regula, un cantec trist,etc
4. Efecte de procesare a imaginii. Negative, filtre rosii sau gri, caractere insangerate, boldite, uriase, dinamice, in relief, etc., stop-cadru, respectiv imagini fixe socante (cu cadavre, case prabusite, dezolare, dezastru). La acestea se adauga expresia moderatorului, de cele mai multe ori, ingrozita, agitata, care cadreaza mai degraba cu registrul filmic decat cu cel de prezentare a unei stiri obiective.
5.  Montajul psihologic. Este dat de anumite alaturari de stiri. De exemplu, prezentarea unei stiri tragice, plina de detalii si clisee care sa sublinieza suferinta, bine punctata si de interpretarea (actoriceasca) a prezentatorului, urmata imediat de o stire cu subiectul care trebuie compromis, care rade si danseza fericit la un restaurant. Se poate plusa apoi cu o noua stire – un pensionar cardiac si diabetic moare la coada la o farmacie. Este lesne de inteles cam ce reactii pot provoca aceste simple si “nevinovate” alaturari de stiri in mintea majoritatii celor care privesc la televizor.
6.  Prezentarea unor lideri de opinie care sa sustina un anumit mesaj. “Analistii” invitati in cadrul emisiunilor sau la stiri comenteaza stirile conform desfasuratorului de manipulare. Publicul tinta, dezobisnuit sa filtreze informatia cu ajutorul propriului discernamant, vede si intelege in acest caz “ce trebuie”; este invatat sa gandeasca “asa cum trebuie”. Intrebarile puse de prezentator pot schimba modul de interpretare a unei stiri, pozitiile moderatorilor pot “indulci” infrangerea unui politician sustinut de trust iar “infuziile” de stiri favorabile il pot ajuta pe un alt candidat, etc

Va propun, mai ales in acest an electoral, sa priviti buletinele de stiri, ca niste profesionisti si nu ca niste victime.