Publicat in octombrie 21, 2012 de Oreste Teodorescu in Blog
 
 

Treptele fericirii


Sa repectam viata, sanatatea si puterile aproapelui ca si cum ar fi ale noastre. Eu am, spune egoistul! Noi avem, este expresia celui evlavios! O vorba de Duh anima atat Vechiul cat si Noul Testament: Daca cineva spune: omoara, daca nu te omor eu pe tine, atunci lasa mai bine sa te ucida, decat sa-l ucizi tu. Caci ce folos sa castigi intreaga lume, daca iti pierzi sufletul! Noi stim, ca fericirea apare acolo unde este pace si armonie, de aceea e bine sa nu uitam, ca daca am ridicat mana contra altui om, ca sa-l lovim, devenim nefericiti, chiar daca nu l-am lovit. Intentia este inima oricarei actiuni. De aceea unii pleaca in lume cu privirea blanda, si altii cu ochii rai! O alta garantie a fericirii este intelegerea acestei logici: ce-i al meu iti apartine  tie, deci pstreaza ce-i al tau! Ce avem noi, cu adevarat de fapt? Nimic…trupul nu-i al nostru-apartine Pamantului, duhul nu-i al nostru, ci al Cerului. Mormintele stau marturie pentru asta! O alta treapta pe care omul urca pentru a-si gasi fericirea este: Mai bine putin pe buna dreptate, decat belsug pe nedrept! Traim cu totii in raportul cazua-efect: cine sapa groapa altuia, cade singur in ea, si atunci nu putem fi fericiti, daca generam in jurul nostru nefericire.  Fericit este acela care a inteles comandamentul: Cinstea Cerului si Binecuvantarea Pamantului sunt ale acelui care onoreaza umanitatea! Cine are minte sa priceapa si sa-si dea prilej de Fericire!