Viziunea lui Pitagora asupra numerelor si cifrelor
Fundamentul sistemului pitagoreic se bazeaza pe credinta ca in simbolul cifrelor sunt continute toate elementele aflate in manifestare (incepand cu 1, pana la infinit), dar si nesfarsistul domeniu al nemanifestarii, sau al energiilor necreate (zero matematic).
Savantul iluminist Severinus Boethius scria: „Marele sistem universal se bazeaza pe fundamentele cunoscute ale armoniei dintre existenta, forma si actiune, proprii tuturor lucrurilor si fiintelor, atat generale, cat si speciale, fiind consecinta fireasca a acestora. Aceste fundamente ale armoniei se numesc numere…” Putem deduce de aici, ca cei care se cufunda in studierea si intelegerea numerolor, ajung sa cunoasca legile naturii atat in manifestarea vizibila, cat si cea nevazuta. Materia reprezinta forma vazuta a Naturii Universale, iar numerele definesc lumea ei invizibila, dupa cum le conceptualizeaza pitagoreicii: „ Forte mai mici sau mai mari sunt rezultatul numerelor materiale, iar energia, mai mare sau mai mica, este generata de numerele virtuale”.
Dezvoltand sistemul lui Pitagora, Boethius ajunge la concluzia ca primordial, natura a fost generata cu ajutorul cifrelor, din care au aparut elementele, iar din acestea s-a nascut rotatia anotimpurilor, miscarea stelelor, timpul si spatiul. Toate fiintele poarta in sine numarul planetei, continentului, tarii, orasului, sau localitatii unde s-a nascut. Suntem influentati de ziua, luna si anul nasterii, dupa cum urmeaza:
„Cei ce se vor afunda in ceea ce, in sens pitagoreic, este numit ‘studiul numerelor’ vor invata sa inteleaga viata si lumea prin intermediul acestui simbolism al cifrelor.“- Rudolf Steiner