Votul NU sau nu votului?
Sunt un roman la Paris, nu dansez în ploaie, ci ma plimb curios pe strazi frustrat ca pe aici totul e functional, iar la mine, în tara, lucrurile merg înca anapoda. Oamenii obisnuiti care ma înconjoara sunt, aproape fara exceptie, zâmbitori. Cu toata criza, resimtita mult mai acut în Franta decât la noi acasa, nu întâlnesc chipuri crispate, nu simt nervii încordati care plutesc în aer la Bucuresti pana si în zilele însorite de weekend, când cei iesiti în parc, chipurile sa se relaxeze, se înjura si se urasc, aiurea, pentru un loc de parcare sau cine stie ce nimicuri. Probabil, toti francezii se simt încrezatori, protejati de societate si, nomina odiosa, de stat. E adevarat ca Franta plateste cele mai multe impozite din UE, dar cu efecte vizibile la tot pasul. O infrastructura impecabila, retea de transport în comun fara cusur, programe de protectie sociala în derulare, cu efecte concrete. Si pe aici politicienii sunt etichetati, ironizati, taxati, însa cu repercusiuni dintre cele mai interesante; Jacques Chirac este chemat în fata procurorilor pentru a explica anumite fonduri utilizate în campanie din bani publici, Sarkozi este amendat de catre parlamentari pentru declaratiile ambigue privind criza financiara si, apropos, tocmai ce i-au fost sparte conturile bancare de catre hackeri, care l-au usurat de o mica avere greu de explicat s.a.m.d. Asadar, aici, sistemul imunitar al tarii îsi trimite „anticorpii”, pastrând organismul sanatos, nu ca la noi, unde acesti microbi agresivi care au îmbolnavit economia au cangrenat sistemele de învatamânt si sanatate, au devalizat bancile si au pustiit padurile, se prezinta în continuare în fata alegatorilor zâmbind funebru si… mare mirare daca nu mai câstiga vreun mandat. Un prieten care lucreaza în sistemul bancar parizian mi-a povestit ca, pe aici, daca prezenta la urne este sub 25 la suta, politicienii care s-au prezentat la alegeri îsi dau demisia în bloc si nu mai apar pe firmament. Poate ar fi o solutie ca sa nu mai fim obligati sa optam între doua rele, sa stam acasa! Nu înghititi galusca ca nu va pasa de tara, lor le-a pasat pustiind-o în 18 ani de perindare cu fundul lor gras în scaunele puterii?
