0
Publicat in iunie 11, 2011 de Oreste Teodorescu in Spiritualitate
 
 

Virusii: cei mai vechi dusmani ai vietii organizate


In periplu nostru de la inceput spre sfarsit, si invers, pentru a ne intelege si mai bine obsesia pentru continuitate si teama de un final implacabil si definitiv, ne vom concentra atentia asupra unor extinctii cauzate de virusi si infectii ucigase. De exemplu, ciuma se face vinovata de pierderea mai multor vieti decat toate razboaiele din istorie. Numita si Moartea Negara, acest flagel, a exterminat in patru ani, o treime din populatia Europei Medievale. Un alt virus,adus in Americi de catre conchistadorii spanioli, variola a distrus mai multe vieti printre nativi, chiar decat praful de pusca. Cu nici un secol in urma, spre sfarsitul anului 1918, a izbugnit o epidemie de gripa, probabil dintr-o baza militra americana, care s-a extins in toata lumea, ucigand in patru ani, peste 20 de milioane de oameni. Virusii, bacteriile, bacilii, parazitii, ciupercile au o vechime de peste 3,5 miliarde de ani, asadar sunt cele mai adaptate forme de viata inteligenta. Daca stramosii lor au fost primele forme de viata ale Terrei, de ce n-ar fi aceste microorganisme ultimele? Virusul, ca ori ce alta forma de viata, are inserata in structuri, dorinta de a se inmulti si de a supravietui. Bacteria care a produs ciuma bubonica a gasit cea mai eficienta cale de multiplicare si propagare: puricii si sobolanii. Si cum in Evul Mediu acestia faceau parte din decorul firesc al fiecarei familii, boala s-a transmis la om, aproape imediat. Dar oricat de inspaimantatoare ar fi perspectiva confruntarii cu un dusman invizibil, ar trebui sa constientizam ca aceste microorganisme tin biosul in echilibru si ca disparitia lor ar insemna disparitia conceptului de viata. Paleopatologia studiaza cum au influentat diferitele epidemii viata terestra, iar bioistoria cerceteaza dezastrele produse de boli si influenta lor asupra prabusirii unor imperii, civilizatii sau culturi!
-va urma-