Publicat in decembrie 20, 2016 de codulluioreste in Politikon
 
 

Asasinarea ambasadorului rus la Ankara poate dinamita relatiile ruso-turce? Ce rol poate avea Romania in asigurarea stabilitatii NATO in regiune?


„Noi murim in Alep, voi muriti aici!” a strigat politistul turc dupa ce l-a impuscat mortal pe ambasadorul rus, la Ankara, iar aceasta fraza dramatica a inceput deja sa schimbe fundamentul relatiei de securitate in intreaga lume.

Mai mut ca sigur, asasinarea ambasadorului Andrei Karlov este strans legata de recenta victorie a ofensivei siriene sustinute de aviatia rusa, impotriva rebelilor care se opun regimului Bashar Al Assad. Pe 15 decembrie s-a semnat acordul de incetare a focului in regiune dupa negocieri foarte dure intre oficialii americani si turci care sustin opozitia siriana si Rusia, aliatul regimului de la Damasc. Organizatia Natiunilor Unite monitorizeaza situatia celor aproximatix 100.000 de civili, deveniti victime colaterale ale confruntarilor din Siria.

Un alt motiv substantial al teribilului asasinat este faptul ca la Palmyra, fortele ruse au spulberat un nucleu de fundamentalisti ISIS, iar organizarea lor pe teritoriul Turciei, demonstraza ca djihadistii  se pot organiza, nestingheriti la granita cu Siria, in conditiile unei frontiere care se intinde pe 822 de km.

Cotidianul rus, Kommersant concluzioneaza: „Este posibil ca obiectivul teroristilor sa fi fost sa se razbune pe Rusia pentru actiunile sale in Siria si sa faca sa eșueze apropierea ruso-turca. Insa, imediat dupa incident, oficialii celor doua tari au facut declaratii se sutinere reciproca impotriva terorismului.  „Rusia si Turcia au declarat deja ca aceasta tragedie nu face decat sa le uneasca”, a scris si portalul rusesc, Gazeta.ru. Putin si Erdogan au afirmat ca  ambele tari au un singur raspuns: intensificarea luptei impotriva Statului Islamic.

Dar oare, relatiile bilaterale dintre o Turcie care se viseaza califat sub sceptrul autoritar al sultanului Recep Erdogan si o Rusie cu ambitii imperiale condusa cu mana forte de noul tar, Vladimir Putin pot ramane cordiale din moment ce interesul lor in Siria este atat  diferit in privinta chestiunii kurde?

Zilele trecute, premierul rus Dmitri Medvedev a pus sub semnul intrebarii legitimitatea ofensivei turce impotriva kurzilor din Irak, motivand ca nu exista o aprobare a Bagdadului. Dar, raidurile din Irak nu sunt singurul motiv de divergente dintre Moscova si Ankara. Putin si Erdogan, au solutii diferite pentru solutionarea crizei siriene. In timp ce turcii vor rasturnarea regimului al Assad, rusii  isi securizeaza baza militara navala de la Tartus, obiectiv geostrategic pentru puterea de la Kremlin, intrucat este singurul avanpost din Mediterana, pe care Rusia l-a putut pastra dupa prabusirea URSS.

Relatiile bilaterale ruso-turce sunt influentate si de ambitile fiecareia de a deveni un lider euro-asiatic. Pozitia dificila a Rusiei, dupa atacarea Ucrainei si embargoul impus de catre UE, au determinat Ankara sa fie mult mai activa in regiune, intr-un mod care ar putea schimba radical  relatiile cu Moscova de pana acum. De altfel, Ankara a precizat fara echivoc ca nu recunoaste anexarea Crimeei, unde traieste o importanta comunitate de tatari, si a criticat amestecul brutal al Rusiei in criza din estul Ucrainei, iar  vizita la Kiev a presedintelui Recep Erdogan din martie a reprezentat inca un motiv de a critica actiunile Moscovei.

In mod paradoxal, in ciuda atator diferende, care au culminat, anul trecut cu criza diplomatica survenita in urma atacarii de catre aviatia turca a unui avion militar rus, relatiile economice dintre cele doua tari nu a fost afectate. Schimburile comerciale au ajuns la 32,7 miliarde de dolari in 2015, astfel Turcia devenind al optulea partener economic al Rusiei, in timp ce Rusia este pentru Turcia cel de-al doilea partener economic, dupa Uniunea Europeana.

Putin, chiar i-a facut o concesie majora lui Erdogan, renuntand la gazoductul South Stram in favoarea Turkish Stream. Trebuie precizat ca Turcia depinde in proportie de 50 % de gazele naturale furnizate de catre rusi si ca Turkish Stram are o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi pe an si ca va transporta gazul rusesc pe sub Marea Neagra pana in Turcia iar, de acolo, spre pietele europene, ocolind Ucraina. „Vor exista mai multe reduceri ale pretului gazului livrat Turciei. De la 1 ianuarie, reducerea va fi de 6%, cifra care poate creste. Depinde de ce fel de cooperare vom avea cu partenerii noştri”, a spus  presedintele Vladimir Putin.