Despre Propaganda
Propaganda este un instrument de persuasiune care are nevoie in dinamica de:
- structură instituţională specializată (aparat de conducere ierarhică,centre d
e organizare, centre de studiu, proiectare şi difuzare de mesaje)
- ideologie şi valori aflate în corespondenţă cu interesele şi obiectivele grupării sociale pe care o reprezintă; acestea sunt luate ca referinţă pentru programarea şi realizarea propagandei
- mijloace şi metode de transmitere a mesajului; studiul sociologic al acestora distinge următoarele grupuri mari de metode:
Propaganda poate fi:
- afectivă- constă în organizarea mesajelor astfel încât acestea să provoace trăiri şi adeziuni colective, mai ales de tip emoţional. Mai întâi se indică consecinţele negative ale unei opţiuni personale provocate de o agenţie anume (afectarea intereselor, ameninţare a poziţiei individuale, împiedicarea realizării unor obiective personale importante etc) pentru a declanşa reacţia afectivă negativă faţă de aceasta şi apoi se prezintă o alternativă diferită care ar avea numai efecte pozitive. Accentul nu este pus pe argumentarea logică sau prezentarea unor fapte relevante, ci pe acele informaţii care au o profundă rezonanţă afectivă.
- persuasivă- presupune aplicarea regulilor retorice de organizare a mesajului, prin utilizarea unor cuvinte saturate emoţional
Predicatele propagandei:
- prestigiul sursei- sugestionează şi impune respect.
- afirmaţia fără probe– elimină discuţia, creând totodată impresia documentării erudite a celor care reprezintă sursa mesajelor.
- repetarea- face ca mesajul să fie acceptat de tinta ca fiind certă o afirmaţie compatibilă cu propriile sale obiective.
- influenţa mentală- întăreşte convingerile individuale incipiente sau aparţinând indivizilor fără personalitate.
