Un sinopsis al prabusirii

Natiunile Unite au gandit doua scenarii ale viitorului civilizatiei contemporane, unul pesimist si unul al Salvarii. Coroborand toate datele realitatii inconjuratoare, ambele variante sunt valabile. Incepem cu varianta colapsului.

Dupa globalizarea sistemelor economice, informationale, finanaciare lumea se va fi polarizat accentuand prapastia dintre beneficiarii aliantelor si cei aflati in afara Uniunii Europene si NATO.Tarile marginalizate, statele autoritare, grupurile si organizatiile etnice nemultumite, mai ales cele jefuite in mod sistematic de resurse naturale ca populatiille din tarile Arabe sarace se vor organiza si profitand de platformele on line de mare viteza, vor deveni din ce in ce mai articulate si coerente.

Se va crea o puternica reactie contra globalizarii si impotriva „arogantei” statelor de prim rang din punct de vedere economic si social. In acest cadru complicat in care statele si organizatiile civile se vor chinui sa gaseasca o cale de mijloc intre intarirea autoritatii si pastrarea libertatilor individuale, dar mai ales din cauza coruptiei si a lacomiei tot mai multe grupuri teroriste, traficanti, nuclee de crima organizata isi vor gasi aliante si modalitati de actiune impotriva unei ordini mondiale pe care nu o accepta. Militarizarea conflictului dintre state si organizatiile subversive va obliga guvernele sa aloce tot mai multe fonduri si sa le cheltuie targetat in domeniile de siguranta publica si militare ceea ce va deturna interesul si atentia fata de sistemele de educatie, sanatate si protejarea mediului.

Populatiile sarace se vor confrunta si mai acut cu reducerea veniturilor, cu privatiuni care vor genera chiar si in interiorul statelor puternice conflicte si confruntari violente. Incalzirea globala si in general conditiile climaterice nefavorabile care se accentueaza in fiecare an, incepand cu 2000, vor limita recoltele, vor prejudicia sursele de apa potabila ajutand instalarea foametei si secetei in zonele defavorizate incurajand migratiile consistente catre zone care inca prezinta conditii bune de trai.

Guvernele acestor tari dezvolatate se vor confrunta cu noi amenintari privind siguranta publica si economica, anumite granite vor fi prejudiciate, ceea ce va instaura o stare permanenta de alerta si chiar de razboi. Proliferarea armelor nucleare si mai ales inmultirea populatiilor sarace si defavorizate vor crea un cadru propice haosului structural. Tari precum Coreea de Nord, Iranul si alte state privite ca „eterni dusmani ai democratiei vor fi amenintate de schimbari impuse din afara granitelor, iar reactia de aparare poate fi catastrofala. In 2005 arsenalul nuclear al statelor cuprindea 30.000 de arme de distrugere in masa. Vedem si intelegem asadar, ca daca nu recurgem global la o schimbare fundamentala de paradigma, in care umanitatea sa-si gaseasca potentilaul creativ si de dezvolatre in conditii echitabile si juste pentru fiecare, ne indreptam cu pasi siguri spre o criza fara precedent a vietii pe pamant!