Siddharta si Hesse

Tot de la fluviu, Siddharata invata ca desi existenta pare un tumult plin de vartejuri, un teren ostil in care se confrunta curente diferite, oameni, locuri, sentimente, ganduri, emotii atat de personale si individualizate, este totusi expresia aceluiasi intreg. Si fluviul, care insumeaza mai multe rauri care s-au varsat in el din munti si paduri diferite urmeaza acelasi curs unic. ca si viata! Din aceasta perspectiva mesajul lui Siddharta este simplu: Daca vrem sa cunoastem fericirea intelegerii cerului si a pamantului, dobandind starea de liniste, sinonima cu Nirvana sau Paradisul nu trebuie sa ne mortificam si sa fugim din si de lume, ci sa experimentam tot ceea ce ne ofera viata. Fiecare fractiune de secunda este incarcata de Dumnezeu cu maxima sacralitate! Lectia lui Siddharta avea sa-i schimbe fundamental desinul scriitorului german Herman Hesse. In 1911, calatoreste in India unde cunoaste legenda fiului brahmanului, dar inainte de a deveni marele scriitor, autorul celebrelor: Klein si Wagner, Ultima vara a lui Klingor, Lupul de stepa, Narcis si Gura de Aur, Calatorie spre Soare-Rasare si al capodoperei Jocul cu margele de sticla se afla in cea mai tenebroasa etapa existentiala. Sarac, abia daca isi putea intretine cei trei copii, asista neputincios la crizele de schizofrenie, din ce in ce mai dese ale sotiei. Cand a simtit ca este invins, ca viata l-a strivit ca pe un gandac, ceva s-a produs in fibra sa launtrica. S-a hotarat sa-si interneze sotia intr-un ospiciu si sa-si lase copiii in grija prietenilor, retragandu-se solitar in Elvetia. Ziua medita pe malul lacului Lugano si seara scria. Acolo a scris nuvela despre Siddharta, amalgamand armonios conceptele taoiste cu cele buddhiste, hinduse, crestine, obtinand un nou curent de gandire-traire: gasirea caii personale de trezire spirituala! Iata cat de admirabil fuzioneaza spiritele in marea lor lectie de viata pe care o ofera, intotdeauna adeptilor insetati de adevar si indragostiti de lumina!