In cautarea Reintegrarii

Tinta initierii este iesirea din dualitate, dar pana atunci , sa ne definim bine conceptele Binelui si ale Raului. In imperiul cuvintelor si al gandurilor generatoare de realitati, atat in plan subtil cat si in dimensiunea materiala, vointa ne plaseaza deopotriva in Lumina si in Intuneric. In copilarie, si mai apoi in adolescenta ne plasam deja intr-una dintre tabere, sau pe calea de mijloc. Un exemplu ilustrativ: Pacientului X, chirurgul ortoped decide sa-i amputeze un picior. Pentru unii, medicul va fi catalogat drept un om rau. Cum sa-l lase pe bietul individ schilod pe viata, pentru altii, va fi un om bun, caci l-a salvat pe subiect de septicemie, redandu-i sansa continuarii evolutiei. Cine are dreptate? Paradoxal, ambele tabere detin portiuni de adevar si sectiuni de minciuna. Bun, sa plonjam acum intr-un dialog ceva mai profund. Raiul si Iadul ne sunt contemporane in viata efemera pe care o traim aici si acum! Zambetul linistit dezvaluie paradisul, iar agitatia haotica si suferinta tradeaza infernul. Intre ele se desfasoara karma, adica vointa in dinamica. In Adversus haereses, Sfantul Irineu scrie: „Diavolul care, asa cum ne spune Sfantul apostol Pavel in Epistola catre Efeseni (2:2), era unul dintre ingeri, printul puterii aerului de de-asupra noastra, a devenit apostat si dusman al legii divine atunci cand a devenit gelos pe om…”Idee dublata si de Tertulian in De patentia: „Diavolul si-a ingaduit sa fie condus de neliniste atunci cand a vazut ca Dumnezeu a subordonat toate creaturile imaginii Sale, adica Omului”, iar Sfantul Ciprian dezvolta aceasta idee in Della gelosia e dell’invidia. Asadar, gelozia, invidia si mandria, despre care scrie si Origene sunt atributele ingerilor cazuti. Omul care se inalta spre Casa Tatalui are nevoie exact de opozitele acestora: Iubirea, Smerenia si Toleranta. Sa nu uitam: Suntem creati dupa Chipul si Asemanarea Domnului, ni s-a dat Libertatea si Puterea demiurgica de a ne creea si recreea in spiritul Legilor Universale. Avem in noi tot ceea ce ne trebuie pentru a ne infaptui menirea, dar putem sa cadem sedusi de iluziile demonice. E simplu. Atat de simplu incat devine foarte complicat. Cuvintele, gandurile definesc concepte, care insa limiteaza ideiile. Uneori avem nevoie de Tacere. De vid! Abia cand mintea persoanei tace, se aude vocea eterna a Fiintei. A sosit timpul cuceririi prin Pace si Armonie a vietilor noastre interioare. Acolo il vom gasi pe Dumnezeu si toate Minunile Sale!