0
Publicat in ianuarie 16, 2011 de Oreste Teodorescu in Ezoterism
 
 

Rituri de perfectionare


 

Riturile scotiene
Asa cum am vazut mai devreme, Franta devine generatoarea si pastratoarea gradelor inalte, dar mai ales al Ritului Scotian Antic si Acceptat. Astazi, Grand Loge de France este guvrenatoarea acestui rit. In S.U.A, Ritul Scotian Antic si Acceptat este reprezentat de Supremul Consiliu de la Washinghton. Ecosismul se raspandeste rapid si in Germania. Miezul doctrinei sale apare in celebrul discurs al lui Ramesy, tiparit in 1738 de catre nobilul scotian, fidel dinastiei Stuart si catolic. In paginile care urmeaza vom prezenta, mai amplu conflictul doctrinar dintre masoneria scotiana (catolica) si cea engleza (protestant-anglicana), dar sa continuam traseul printre gradele de perfectiune. Andre Michel de Ramsey adauga celor trei grade albastre, alte patru: maestru scotian, novice, cavaler al Templului, Royal Arch. In 1749 i se adauga gradul de cavaler de Orient. Sunt create organsime dedicate studiului si practicarii acestor grade „suprioare” (ele sunt considerate si astazi, de catre U.G.L.E ca fiind extravagante). Raman marcante, in istoria Francmasoneriei Capitolul de la Clermont (1754), Consiliu Suveran al Cavalerilor de Orient (1756), Consiliul Imparatilor de Orient si Occident (1758). Dupa dezbateri teologice, teosofice si filosofice apare Ritul Herodom sau Ritul Perfectiunii, care are 25 de grade. In 1761 Etienne Morin este trimis in S.U.A pentru a raspandi ritul, dar ii adauga inca 8 grade. Moare in 1771 in Jamaica lasand mostenire Supremul Consiliu al Marilor Inspectori al celui de al 33-lea si ultimul grad al Ritului Scotian Antic si Acceptat. In 1786 se elaboreaza Mariel Constitutii ale Ritului, la care a contribuit, dupa unii exegeti, insusi Frederic al II-lea, regele Prusiei.

Ritul Scotian Antic si Acceptat

Loji albastre

1. Ucenic
2. Calfa
3. Mestru

Loji sau ateliere ale perfectiunii

4. Maestru secret
5. Maestru perfect
6. Secretar intim
7. Magistrat si judecator
8. Intendent al Edificilor
9. Maestru ales al celor 9
10. Ilustru ales al celor 15
11. Sublim Cavaler Ales
12. Mare Maestru Arhitect
13. Cavaler al Arcader Regale
14. Sublim mason

Consilii sau ateliere rosii

15. Cavaler al Orientului sau al Spadei
16. Print de Ierusalim
17. Cavaler al Orientului si Occidentului
18. Cavaler Rozacruce

Areopaguri sau ateliere filosofice

19. Mare Pontif sau Sublim Scotian al Ierusalimului Ceresc
20. Venerabil Mare Maestru
21. Noahit sau Cavaler Prusac
22. Cavaler Regal Secure sau Print al Libanului
23. Sef al Ternabecolului
24. Print al Tabernaconului
25. Cavaler al Sarpelui de Arama
26. Scotian Trinitar sau Print al Milei
27. Mare Comandor al Templului
28. Cavaler al Soarelui
29. Mare Scotian al Sf. Andrei
30. Mare Ales Cavaler Kadosh

Tribunale

31. Mare Inspector Inchizitor Comandor

Consistorii

32. Sublim Print al Secretului Regal Consiliu Suprem

33.Suveran Mare Inspector General

Ritul scotian rectificat este infiintat intre 1756 si 1760, de catre baronul Karl Gotthelf von Hund. Acesta a fost numit initial La Stricte Observance (Stricta Observanta) si isi revendica mostenirea Templiera. Ordin masonic crestin esoteric, este condus de catre Superiori Necunoscuti si este impartit in 9 provincii ( noua au fost intemeietorii Ordinului Templier) pe intreg continentul european. Ritul cuprinde 6 grade:

1.ucenic
2. calfa (companion)
3. maestru
4. maestru scotian al Sf. Andrei.
5. novice
6. templier.

Superiorii Necunoscuti aveau doua grade:

Professus
Grand Profes

Dupa moartea baronului von Hund, in 1776, Stricta Observanta Templiera va fi reformata de catre Willermoz si va deveni Ritul Scotian Rectificat, condus de o Mare Staretie, si isi afirma cu tarie caracterul ioanit si mostenirea prin filiatie a Cavalerilor Saraci ai lui Hristos, aparatori ai Templului din Ierusalim, cu alte cuvinte Templierii.

Ritul York

Exista o atestare istorica – Regius Poem – care afirma intr-un document descoprit in sec al XVII-lea ca breasla zidarilor liberi s-a conturat in anul 926, in orasul britanic York, sub domnia fiului lui Alfred cel Mare, regele Athlestane, iar primul mare maeastru al fratiei a fost printul Edward, fratele suveranului. Ritul de York se compune din Corpurile Masonice Capitulare, Criptice şi Cavalereşti, alături de corpurile paramasonice reprezentate de Ordinul De Molay pentru tinerii între 12-21 ani şi Ordinul Trandafirului pentru soţiile de masoni. Este un rit care isi revendica filiatia rosi-cruciana, alchimica si cavalereasca si care se declara profund Deista, enuntand cu destul curaj ca Dumnezeu este Unic si Acelasi pentru toti oamenii, desi este cunoscut sub atatea Nume diferite. Ultimul grad al ritului este de Cavaler al Templului din Ierusalim.

Ritul Swedemborgian, infiintat in 1783 de catre marchizul de Thome se bazeaza pe viziunile din lumea de dincolo a lui Emmanuel Swedemborg, nascut la Stockolm, in 1688, teolog si preot lutheran. Lucrarile sale, care vor inspira acest rit se nuemesc Arcana Celesti, De culta et amore Dei, De nova Hierosolyma. Asadar, acest rit este de inspiratie profund crestina. Ca si ritul suedez, cu care este confundat, uneori de catre exegetii masoneriei, cuprinde 10 grade repartizate in trei serii:

Lojile Sfantului Ioan
Lojile Sfantului Andrei
Capitolele.

Ritul de Memphis Misraim se caracterizează printr-o mare încărcătură mistică, ce reînvie ceremoniile sacerdotale din Templele Egiptului Antic. Este aşadar un Rit Pre-Creştin, ce conţine germenii Gnozei, pe care ulterior o vom regăsi atât în Bisericile Creştine Orientale, cât şi în societăţile iniţiatice de tip Hermetic sau Pitagoreic.
Este binecunoscut faptul că în Templele Egiptului Antic slujeau deopotrivă Mari preoţi şi Preotese, motiv pentru care deplina mixitate a lojelor care practică acest Rit este de la sine înţeleasă. Nu este lipsit de interes faptul că Ritul de Memphis Misraim a fost primul Rit practicat de Marea Lojă Naţională din România, sub conducerea Marelui Hierofante, căpitanul Constantin Moroiu, la sfârşitul secolului al 19-lea. Acesta şi-a iniţiat fiicele în loji de adopţie, intuind încă de pe atunci caracterul mixt al masoneriei egiptene.
Desigur, pe langa marile loji nationale sunt acceptate si alte rituri, insa cu o acoperire mai redusa, dintre care voi aminti printr-o foarte scurta trecre in revista urmatoarele: Ritul francez (practicat de regula pe langa Marile Oriente), Ritul suedez (masonerie aristocratica, crestina si nobiliara, condusa de insusi Regele), Ritul Scotian Cerneau (cu 25 de grade, si care contesta gradele razbunarii din Ritul Scotian Antic si Acceptat).