Umanitatea intre dictatura si democratia planetara
Noi traim astazi intr-o lume in care frontierele economice au depasit, de mult, pe cele politice, asadar putem spune ca interesele multinationalelor se manifesta concurential cu statele nationale, mai ales in privinta programelor de guvernare. Din nefericire, aceasta entitate concreta numita generic stat se vede din ce in ce mai slabita in luarea deciziilor, fiind parazitata de niste concurenti fara limitari constitutionale sau chiar legale: crima organizata, societatile multinationale, cercurile oculte, populatiile nemultumite si nu in cele din urma, de chiar oamenii sai de baza, corupti si vanduti unor interese straine filosofiei:” tot ceea ce este mai bun pentru progresul spiritual si material al tarii mele!” Cunoscand acest diagnostic, designerii de tipare guvernamentale se vad nevoiti sa restructureze fundamental rolul si rostul statului in bunastarea natiunilor. In continuare, exista doua directii principale de gandire si anume statul social si statul minimal. Ambele afectate, din pacate iremediabil, de morbul coruptiei si al debandadei. Reprezentantii statului social, sub pretextul protejarii nivelului de trai minimal, au reusit sa impuna un sistem paralel in care banul public dispare in conturile reprezentatilor sai, iar partizanii diminuarii pozitiie statului in echilibrarea economiei libere se confrunta cu o realitate la fel de tenebroasa: contractele devin prioritare in fata legi, mercenarii au mai multa influenta si putere decat armata si politica, iar globalizarea economica conduce vertiginos catre o Piata fara Stat. Filosofii politicilor urmatoare se vad incapabili sa gestioneze lumea in afara unor principii de natura spirituala, care sa-i invete pe oameni ca apartin cu totii unui singur popor, numit umanitate si ca planeta poate fi guvernata ca o famile. In fata conceptului de o planeta, un popor, o religie se antreneaza deja doua tabere beligerante. Prima, animata de ideea unei dictaturi mondiale a dezvoltarii care pune accent pe globalizarea resurselor si identificarea rolurilor natiunilor in balanta producatori-beneficiari si cea de-a doua, tributara conceptului: „unitate in diversitate” care accentueza rolul educativ al societatii catre progresul spiritual si material al omului, catre extinderea constiintei de la cetateanul unei tari, la cel universal. Ca sa mai reducem din cuvinte, ne aflam cu totii, intr-un moment de cumpana, avand de ales, prin atitudine si comportament intre dictatura sau democratia planetara… Acesta ar putea fi Armaghedonul nostru politic!