Biserica Crestina si primele lupte pentru Adevar
In primele doua secole dupa Hristos gandirea crestina era impartita intre cei care invocau traditia apostolica a lui Ioan si Iacov, apostolii lui Iisus si a Bisericii Romane, care-si justifica existenta pe temelia celoi doi P: Petru si Pavel. Primii credeau ca Hristos, al doilea Logos Divin, este esenta fiecarui om, indiferent de etnia, sexul, sau religia sa, pe cand episcopii de Vatican se concentrau sa afirme ca singura religie autentica este catolicismul, iar ca toti cei aflati in afara, sunt sortiti damnarii eterne. Din pacate, dupa conciliul de la Niceea, si ortodocsii au mostenit aceasta falsa, si atat de nedreapta cutuma. Valentin si Origenes, cei mai valorosi teologi ai epocii (aprox.140-254) propovaduiau cu foarte mult aplomb si succes, dogmele gnostice, care in esenta vorbeau despre Regatul Pierdut al Cerului si despre mantuirea prin cunoastere si iubire. Valentin a ajuns episcop al Romei, avand sanse de a deveni pontif. Daca s-ar fi intamplat aceasta, proababil, soarta lumii ar fi fost alta. Curand, Origenes avea sa fie considerat eretic si ars pe rugul dogmatic al preaputernicii biserici a imperiului roman. Pana in secolul al treilea nu era foarte clar rezultatul „bataliei” teologice, ideologice si doctrinare dintre gnostici si catolici. Primii credeau cu tarie ca fiecare individ de pe pamant are scanteia divina in el si ca trebuie individual sa-l descoperim pe Hristosul din noi pentru a ne lepada de cel rau si a ne uni cu Dumnezeu, dupa al carui chip si asemanere am fost facuti, insa acest sistem era foarte pagubos politic. Ceilalti invocand traditia apostolica si transmiterea harului doar asupra preotimii au avut, in cele din urma de castigat. „Dar ce folos daca vei castiga intreaga lume pierzandu-ti sufletul?” Secolele ce au urmat au cunoscut suferinta, ruguri aprinse, cruciade si lovituri politice care au scaldat Europa si lumea in sange nevinovat, si toate acestea in numele celui care se adresa multimilor cu „Pace voua!”. Gnosticismul incepe acolo unde se sfarsesc evangheliile canonice. Textul de capatai al primilor gnostici a fost Cartea secreta a lui Ioan (Apocryphon) in care se vorbeste despre initierea ucenicilor in Gnoza, dupa invierea in Duh a Bunului Invatator, Fiul Omnului si al Domnului, Fratele mai mare al Omenirii si totodata avocatul ei. Iata ce scrie in Ioan 16-25: „V-am spus aceste lucruri in pilde. Vine ceasul cand nu va voi mai vorbi in pilde, ca va voi vorbi deslusit despre Tatal!”. Pentru gnostici, Hristos este Lumina Vietii si el salasluieste in inima fiecarei specii, sau forme de viata caci El insusi zice: „Eu sunt Calea, Adevarul si Viata”!. Printr-o cinica si malformata opozitie, episcopii vaticanului postulau exact in aceasta perioada istorica: „Cine nu este cu noi, este impotriva noastra”!. Gnosticii il citau pe Pavel, intr-un sens cu care Roma nu putea fi de acord: „Cercetati totul si pastrati doar cele de cuviinta”, acordand o importanta maxima gnozei, in timp ce papii teologau infamul: „Crede si nu cerceta!” Soarta confruntarii dogmatice va fi decisa in favoarea Romei de catre episcopul Irineu (180 d.Hr) care i-a declarat eretici pe gnostici acuzandu-i de faptul ca nu cred ca Dumnezeul creatiei este Unul si Acelasi cu Dumnezeul primordial.Pentru ei, Dumnezeul din Vechiul Testament era doar un Demiurg, situat in ierarhia divina, abia in primul Cer, care se comporta ca un zeu mofturos si egocentric „Eu sun un Dumnezeu gelos…”, iar Cel pe care Iisus il striga pe cruce: Eli, este Primul Logos, Tatal-Mama a intregii creatii, nu doar a lumii pamantesti. Gnosticii acordau o importanta egala, energiilor feminine. Pentru ei, daca cerul este Tatal, pamantul, nu pate fi decat mama noastra. Acuzatiile lui Irineu prind contur, iar Roma va declara razboi ereziilor, fapt ce va culmina, cateva secole mai tarziu cu distrugerea catharilor si macelarirea albigenzilor, bogumililor si a altor secte de inspiratie gnostica.
dar…d-le oreste de unde aveti aceste informatii uluitoare?????????;-))
crestinismul este o religie zbuciumata.pe mine mai nou ma linisteste buddhismul foarte tare,iar atata timp cat asta imi aduce linistea…e ok.in fond,acelasi Spirit este in toate,depinde ce limbaj intelegem mai bine.
toate problemele si razboaiele crestine ma obosesc intr-un fel anume acum,chiar si moartea lui isus….In schimb am gasit ceea ce cautam in ritualurile asiatice atat sacre cat si profane(laice mai bine zis).
Daca Ai sti tu Asa Multe Inseamna Ca Esti Filozof!!! Dar In primul Rand Crestinii Nu Lupta pentru prima oara , Pentru Adevar!!! Baiatule Lupta De Multa Vreme , De secole Si Milenii Impotriva Lui SATAN , ….
Citat …
Te As Ruga Sa Scoti Din Blogul Asta Semnele Satanice Si Sa Fii Cretin , Pocaiestete Acum Cat Mai ai Timp!!! Bate Ferul Cat Este Cald!!Omule…..
In drumul vostru o sa dati de pietre de moara,sa nu incercati sa le carati ca mai seci ca ele veti fi. Dumnezeu este unul iar fiul sau ne-a aratat calea. Cu intelepciune sa va aplecati asupra cuvintelor sale si nu cautati in troacele porcilor margaritare ca Domnul nu acolo le-a pus.
Satan umbla in lumina si va daruie lumina. Lumina lui e facuta din foc, a lui Hristos doar din lumina.
Vor veni vremuri cand fiecare om va crede intr-un alt Dumnezeu,cand fratii vor face varsare de sange intru ei pentru a ajunge la lumina si vor gasi doar intuneric. Vor veni vremuri cand femeile vor naste balauri ce vor purta in privirea lor foc si pana la al saptelea cer pamantul va fi mistuit de flacarile lor.
E vremea sa va rugati la acelasi unic Dumnezeu pentru a putea fi iertati. E vremea sa nu va mai indoiti sufletele. Ati uitat de snopul de grau care poate fi rupt fir cu fir atat de usor? Tot ce-i casa va fi trecut prin sabia de foc a ingerilor intunecati a lui Dumnezeu,pentru ca toti care au gresit trebuie sa plateasca. Dumnezeu a fost milos si ne-a asteptat,precum marea isi asteapta izvoarele sa le inghita. E doar greseala voastra ca v-ati oprit in Desertul Mamonei.
Ingerul tau…cateva observatii de bun simt: Invata sa scrii in limba in care te exprimi, iata un exemplu: Te AS Ruga Sa Scoti…pe langa faptul ca introduci termenul cretin in loc de crestin are topica limbii germane. Pe la noi cuvintele se scriu cu majuscule doar cand e cazul, apoi se spune fier si nu fer. Acum, ca putem sa ne intelegem intr-o paradigma comuna, sa continuam: Unde ai vazut tu, insemne satanice pe blogul acesta? Daca nu ai argumente si nici cunoastere suficienta apuca-te negresit de studiu. Mediocritatea, subcultura si intoleranta nu sunt atributele unui crestin, ci unuia asa cum l-ai scris tu ceva mai devreme! Am rugamintea sa reflectezi asupra inimii tale si daca te consideri crestin, ar fi bine sa citesti evangheliile si apoi te mai astept pe aici, pana atunci…spor in toate si Intelepciunea Domnului sa-ti guverneze Mintea. (vezi…aici se justifica majusculele…)
Dragă Oreste, îţi mulţumesc că ai început această serie de postări despre creştinism ! Să fii creştin nu e uşor, pentru că îţi cere să renunţi la multe lucruri atât de dragi nouă, satisfacerea egoului, o viaţă în care răspunzi clipă de clipă lui Dumnezeu, dar eşti şi fiul Lui, deci ai parte pe acest drum şi de toată dragostea Tatălui şi a fratelui nostru, cum frumos l-ai denumit pe Iisus !
Eu, din experienţa mea, ştiu care a fost motivaţia mea interioară pentru care am căutat lucrurile neclare sau condamnabile din spusele lui Iisus şi pot spune că nu era doar acea de a căuta adevărul, ci poate şi de a scapa de o religie care îţi cere totul, dar îţi şi dă totul ! Cei care caută căi uşurele pentru a-şi desăvârşi viaţa sau a-şi linişti gândurile şi trăirile interioare vor găsi în alte religii destule învăţături şi practici care să le mulţumească egoul, dacă ei simt că nu-l pot preda în mâinile Domnului ! Cei care vor căuta Adevărul, cu orice chip, vor găsi în învăţăturile Domnului calea, dar numai dacă vor dori să renunţe la ei înşişi !Toţi care te vor critica, îşi vor apăra un ego, ajutat de toate filozofiile şi tertipurile lumii, dar nu Adevărul ! Aşa cum îmi scriai odată, Adevărul Evangheliei lui Iisus e simplu : Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău, şi cu toată puterea ta; iată porunca dintâi. Iar a doua este următoarea: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
De aici, discuţiile sunt multe, dar aceste două învăţături rămân în istorie de mii de ani, fiind citate de Iisus din Deuteronom 6.5 şi Levitic 19.18, ca dovadă că acest popor avea în tezaurul său de învăţături tot ce avea nevoie,dar făcea de multe ori împotriva învăţăturilor lor de bază, aşa cum se întâmplă şi astăzi, când avem toate aceste comori în învăţăturile lui Iisus ,dar aşa zişi creştini, fac altfel ! Păcatul, aşa cum ai scos şi tu în evidenţă în emisiunile tale, e al lor, nu al învăţăturilor lui Iisus sau poporului evreu !
Toţi cei care vor găsi hibe în învăţăturile lui Iisus, nu de puţine ori îşi apără un stil de viaţă sau de gândire şi aflare a plăcerii în viaţa lor de multe ori imorală şi mai puţin Adevărul, chiar dacă ei, pentru a avea credibilitate, vor să pară apărători ai Adevărului !
Spun astea pentru toţi cei care îşi doresc să citească aceste postări despre creştinism cu toată inima, ştiu cum sunt, dar îşi doresc să cunoască Adevărul cu orice pierdere, în loc să-şi apere stilul de viaţă ! ( Şi ce foloseşte unui om să câştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul ? Marcu 8:36). Pentru ei, este o cale, pentru că Dumnezeu e Tatăl nostru şi orice tată normal e bun cu copiii săi, iar Iisus dacă s-a sacrificat pentru noi, şi-a dovedit calitatea de frate mai mare bun !
Din nou, îţi mulţumesc Oreste pentru această serie de postări despre creştinism, nu te lăsa nici măcar supărat de comentarille critice şi din experienţa mea, ele nu sunt căutări ale Adevărului, ci apărări ale unui stil de viaţă mai simpluţ şi fie ca aceste postări să ajute pe cât mai multă lume să privească această carte Biblia, cu drag, ca pe un prieten, chiar dacă în oglinda ei, ne vedem urâţi şi vicioşi ! Poate aşa suntem ! Nu e de vina ea, ci noi ! Deci,noi trebuie să ne schimbăm, nu ea să se schimbe din înger în drăcuşor care să ne aprobe toate gândurile şi faptele, de multe ori păcătoase !
cuvantul religie incepe sa-mi repugne,imi da impresia de institutionalizare fortata,debila,cam ca si cel de partid.De aceea am s-o numesc Cale;fiecare cu calea lui.eu acum am facut un popas printre miresmele orientului,sub copacul lui gautama,obosita de atata durere crestina. asta am vrut sa spun…ah,daca ar fi doar un popas!
cunoaste cineva un vampir…sau un varcolac? a vazut vreodata cineva un demon..? daca da, va rog sa ma contactati pe adresa de [email protected]…multumesc din suflet!
pt majoritatea crestinilor e usor,nu e greu,pt ca se raporteaza la isus ca la cineva care a fost,iar la dumnezeu ca la o fiinta exterioara,oarecum judecatoare;in buddhism intri in legatura cu Sinele,care nu e ceva exterior noua cum e dumnezeul crestinilor.(scriu dumnezeu cu d mic intentionat,pt ca astfel il simt mai apropape).max heindel spunea:buddha e lumina asiei dar isus e lumina lumii. eu sunt de parere ca acelasi Spirit se incarneaza(de ex in trupul lui gautama care devine buddha,apoi in trupul lui isus care devine christos).practic cele doua religii=cai nu sunt diferite,ele se pot intrepatrunde foarte usor…
Pe mine ma uimeste faptul ca unii nu vad contradictiile care le sunt ingurgitate zi de zi, cum ca Dumnezeul lor ar fi lumina si iubire, iar pe de alta parte ca ar fi razbunator si judecator. Nu observa ca ceva nu se leaga.
Cum poate cineva care a creat atata frumusete si atatea minunatii, care este un izvor nesfarsit de iubire si viata sa fie asa cum sustin ei ???
Si mai pretind ca curata lumea de necredinciosi in numele lui. Cand va cerut El sa faceti asta ??? Cine sunteti voi sa-i judecati pe fratii vostri si sa aruncati cu pietre ???
Imi cer iertare ca m-am ambalat asa tare in commentul precedent.
Elvis…e foarte frumos comment-ul tau! Pupci!:)}{
Am eu ce am cu infinitul… il simt in mine… de aceea intind mana si il ating, din cand in cand…
Desenam de mana semnul infinitului. Il sectionam apoi cu o dreapta exact in mijlocul sau de clepsidra… Vom obtine doua lacrimi…
Daca consideram partea stanga cu minus si partea dreapta cu plus (sau invers, nu conteaza) putem spune ca o lacrima este de durere, frustrare, consternare necajita… si cealalta este de bucurie, vraja seninului din suflet, iubire, iertare…
Acestea pot fi lacrimile omului pentru Dumnezeu. Lacrimile pe care ni le facem pentru Dumnezeu, aparandu-l, iubindu-l.
Si asa ne uneste iubirea de Dumnezeu.
Dumnezeu este infinit.
Iubirea Sa ne impaca. Si ne sterge lacrimile.
Kati Cosmina
perfectiunea trebuie sa aiba niste norme altfel nu am sti pentru ce luptam. De aia sunt si soldatii care o apara,altfel am alege perfectiunea de a fi criminali sau mai stiu eu ce perversi sexuali. Nu ai cum sa iubesti si sa ierti chiar totul. Fii sigura ca Dumnezeu stie sa ierte peste puterea noastra de a ierta,dar ce e de iertat nu iarta categoric. Sunt asa numitele pacate de moarte(probabil spirituala sau de reinacarnare in varianta budista) Gandeste daca ratacesti si nu e nimeni sa iti arate drumul,oare unde ai ajunge. E clar ca o parte de adevar crestin a fost deturnata in scopuri mai putin ortodoxe,dar tot atat de bine cele zece porunci sunt porunci de bun simt. Apoi ratacirea nu duce la nimic bine. Cu cat vor fi mai multi Dumnezei cu atat vor fi mai multe legi. Gandeste la tine in casa sa fie fiecare membru cu legea sa. Unul sa vrea sa-ti sacrifice copilul ptr. un Dumnezeu,copilul sa te sacrifice pe tine,iar tu pe cel care sacrifica copilul. dE departe se vede ca prea multi Dumnezei nu sunt buni ptr.omenire,nu-i face bine. Daca Iisus a iertat nu a iertat totul, a iertat ce e de iertat,diavolii sodomisti si gomoristi au ramas in aceeasi oala. Deci exista o lupta intre bine si rau si cum in fiecare suflet poate exista Dumnezeu asa de bine in fiecare suflet poate exista Lucifer, Pe el nu avem cum sa-l iertam pentru ca e dusmanul oricarui Dumnezeu,iar daca l-am ierta suntem soldatii lui.
deci e o ala bala portocala pe care e mai bine sa nu o mananci. Mai bine sa crezi ca cei care lupta ptr.Dumnezeu iti vor binele.
@Oreste:
„Dumnezeul din Vechiul Testament era doar un Demiurg, situat in ierarhia divina, abia in primul Cer, care se comporta ca un zeu mofturos si egocentric „Eu sun un Dumnezeu gelos…”
Intocmai! Daca mai adaugi si ca a avut o doza importanta de misoginism, pornita de la ceva probleme de potenta pe vremea cand era „in trup” si de la faptul ca a fost inselat de cea pe care o iubea, ai sa intelegi si de ce religia crestina a „repudiat” femeia, si de ce Iisus, care vine din cel de-al 7-lea cer, sau rai – a fost rastignit! Si gata, tac, ca iar imi iau bastoane pe carca… 😀
@Sorin Di Rokko: problema nu e asa simpla cu pare, pentru ca daca era asa, Dumnezeu l-ar fi exterminat de multa vreme pe Lucy. N-a facut-o pentru ca si-ar fi incalcat principiile si atunci cum am mai putea crede si asculta de un Dumnezeu care incalca EL insusi legile date?
1. Lucifer sufera ingrozitor prin despartirea de iubirea Divina. Pentru cineva care a existat in apropierea Celui Adevarat, sa ajungi in mediul asta e…inimaginabil de dureros. Si, crede-ma pe cuvant, orice tortura fizica sau psihica e…parfum de tei pe langa despartirea de Dumnezeu. Din punctul meu de vedere, daca si Lou isi doreste asta, cre'ca ar cam fi cazul sa primeasca iertarea si sa intre pe drumul „reabilitarii”.
2. Dumnezeul Adevarat nu distruge, nu ucide! De aceea „leaga”, izoleaza de restul universului, limiteaza accesul, dar le lasa viata celor care-i gresesc (nu vorbesc de ceea ce intelegem noi,oamenii, drept „viata”).
3. In privinta iertarii, Iisus iti da solutia. Daca crezi in EL atunci ierti tot si intorci si celalalt obraz. Abia atunci ai in tine un strop de dumnezeire. Stii care e paradoxul? Cand ajungi asa, toate lucrurile apartinand creatiei ti se supun cu respect si raul din jurul tau dispare spontan. Pentru ca insusi Lucy te trateaza cu respect si consideratie. Dar tu ajungi „asa” DOAR cand esti capabil sa te stapanesti sa-ti folosesti aceasta forta in favoarea ta, ca individ. Sincer…nici nu-ti mai trebuie, ca toate cele necesare si bune, vin spontan.
Si ca sa fiu cat se poate de explicita, „stapanirea” acelor tendinte de care vorbeam mai sus o ai cand ajungi sa traiesti in Legea Iubirii. E o chestie intuitiva dar greu de explicat in cuvinte, pentru ca e o identificare continuua cu „sentimentul” , in interiorul si exteriorul tau, e o stare, un „mediu” natural… Nu'sh cum se poate explica mai bine, dar e o problema de experienta personala.
Liege Blue. Adevarul e ca e frumosu Liege,ul. Nu stiu de ce l-am asemanat cu un oras a lui Saty sau Lucy,dar sincer nu stiu de ce. Foarte multe orase din Belgia le- am incadrat ca sataniste,fara sa ma bag prea adanc in inima locuitorilor. Da sa trecem la ce mi-ai scris.
Dumnezeu nu are de ce sa-l termine pe Lucy pentru ca si-ar distruge poligonul de selectare a sufletelor. Daca Dumnezeu ar fi ales,daca ar fi existat o cale de selectie fara lupta l-ar fi eliminat pe fireboy demult. Deci daca exista lupta rezulta ca e loc si de iubire si de pedeapsa. E ca o cursa cu multe obstacole pe care nu ai cum sa le sari,sa le iubesti,pentru ca sunt obstacole. Sunt oameni care omoara din culpa si sunt oameni care omoara din placere. Pe ultimii nu am cum sa-i iert si sa-i iubesc.. Daca e atat de frumoasa si minunata viata cum pot sa iert si sa iubesc o femeie care pune cateva minunte de placere in fata unei vieti care poate revolutiona lumea si face avort. Nu poti sa iubesti chiar totul pentru ca Dumnezeu nu-l iubeste pe Satan,il tolereaza pentru a deslusi noi calea adevarului,viata adevarata… Pace tie.
@Sorin di Rokko
Traducere nick-ului este Irisul albastru de Liege si identifica o specie de crin, un hibrid natural. Asta din punctul de vedere al celei care si-a ales acest nume. Ca sa ne lamurim cu Liege-ul. Restul, e punctul tau de vedere, no problem.
Dumnezeu s-a plictisit cu certitudine de „afacerea” asta. La fel si Lucy. Dumnezeu vrea evolutie, vrea crestere a valorii, i s-a lehametit de strigatele de suferinta a celor care inca nu au capacitatea sa inteleaga. Pana si Lucy a priceput ca e mai productiv sa fii baiat de mingi in raiul 7 decat patron de mahala (daca intelegi ce vreau sa spun). Am mai spus asta, dar lumea ma ignora pentru ca e mai delicat de inteles. Cea mai mare parte a ingerilor cazuti sunt adeseori mai crediciosi si mai corecti decat oamenii, ei respectand Legile universale. Ce nu fac ei, ce neaga ei in toata povestea asta? Ei nu recunosc autoritatea lui Dumnezeu. In fapt, menirea lor e sa intervina doar daca omul cedeaza ispitei si pacatuieste. Printre ei, insa, s-a dezvoltat o „categorie” pe care o repudiaza insusi Lucy, ca-i scade cota de „popularitate”, care fac exact genul de fapte pe care le povestesti. Adica au placerea de a face rau, nu aplica o „corectie” cu scop didactic, ca omul sa inteleaga care este pretul pacatului si sa vada la ce e folositoare Legea, ci isi satisfac monstruozitatea cu placeri incredibil de sadice si vicioase. Ei sunt condamnati chiar de ai lor, pana la noi – ceilalti.
Si, DA, DUMNEZEU IUBESTE TOT! Toti suntem ai LUI si toti avem dreptul la sansa de a ne indrepta. Ca o fructificam sau nu, asta e alegerea noastra. Vorbind in felul acesta, tu ii atribui lui Dumnezeu niste erori: adica a creat raul fara sa-si dea seama, fara sa anticipeze urmarile, l-a lasat sa prolifereze, nu intervine cand cei buni sunt chinuiti, sau ii iubeste numai pe cei care-l asculta. Asta e gandire omeneasca, nu divina. E acceptabila la demiurgi si zei, dar e o imensa eroare in ceea cel priveste pe CEL ADEVARAT. Si ca dovada, EL le-a dat o sansa lui Lucy si ai lui ca sa-si demonstreze veridicitatea teoriilor. EL nu ucide, pentru ca el respecta LEGEA. S-a multumit sa-i izoleze si sa ii lase pe oameni sa-si aleaga calea. Insa, cine urmeaza calea lui Lucy – plateste si pretul. Asa cum spuneam, cand vom inceta sa gandim omeneste, adica in termeni de oponenta, de ierarhii, de corectii si pedepse, atunci ajungem sa evoluam cu adevarat.
Si nu te speria, eu sunt tare la teorie gratie unor revelatii, ca alminteri sunt si eu un simplu om, adeseori stapanit de limitele acestei framantate si greu intelese umanitati. Poate odata o sa ajung la ceea ce spunea Noica: sa traiesc moralitatea fara sa o mai teoretizez… Asa sa ne ajute Dumnezeu!