In cautarea Vamii pierdute…

In perioada istorica premitocanica, Vama Veche era plaja zeilor hedonisti. Cand nisipul, pietrele si marea de un verde irezistibil nu erau tulburate de peturi, tipete si cartoane albe imbibate cu ulei si mustar, aici isi gaseau sinele romantic medicii, arhitectii, actorii si in general toate spiritele libere, relaxate si tolerante. Insa, ori ce constructie omeneasca este supusa morbului coruperii si al decaderii. Azi, Vama este o prelungire a marlaniei…Week end-urile apartin familiilor zgomotoase care asculta manele la casetofonul din masina, a mangaliotilor mandrii de lanturile lor groase de aur, a corporatistilor care robotizati toata saptamana, vin si isi forteaza limitele rezistentei fizice consumand totul, haotic si fara…ritual. Farmecul discret din alte vremuri este inlocuit azi de aerul comun al statiunilor de pe litoral. Au aparut hoteluri si restaurante specializate in mici si ceafa de porc, menu specific pe malul marii…Ma rog, pentru nostalgi, am ales niste poze dintr-un loc secret, care a devenit de ceva timp noua Vama!