Numele demonilor

In traditia biblica regasim o sumedenie de nume pe care le poarta demonii. Numele lor sunt cand la singular, cand la plural desemnand fie o capetenie, fiu un grup sau chiar intreaga lor legiune. Demonii, mai ales in traditia ortodoxa sunt numiti draci. Sfantul Efrem Sirul spune ca se numeste Diavol cel care a vorbit de rau pe Dumnezeu in fata oamenilor, dar si pe oameni in fata lui Dumnezeu. Denumirea de Satana il arata pe cel potrivnic lui Dumnezeu; Demon inseamna nimicitor. In ebraica, Beelezebul inseamna „Domn al duhurilor rele”, Belial inseamna apostat, nelegiut, dar si zadarnic. Dracului i se mai spune si Ispita, de la principala lui lucrare de stricare a omului, dar si Viclean, de la felul in care-si duce pana la sfarsit opera amagitoare. In Apocalipsa lui Ioan, diavolul poarta denumirea de „Balaurul cel mare, sarpele cel de demult”. Petru se refera la el numindul „ leu racnind” si „potrivnic„.

Cel mai dinainte de toti vecii, Cel prin care Toate s-au Facut, Mantuitorul Lumilor, Iisus Hristos l-a caracterizat pe demon ca fiind „Tatal minciunii” si „Ucigatorul de oameni„, iar in Evanghelii, observam ca i se mai adreseaza si cu  sintagma: „stapanitorul acestei lumi„.

Din experienta vie a Sfintilor Parinti, putem afla alte cateva nume data acestor duhuri intunecate. Uneori, duhovnicii pentru a nu le invoca puterile prin pronuntia numelui le spun acestora: centauri, scorpioni, vasilisti, cucuvele, etc. Sf. Casian ne lamureste: ” …aceste nume de fiare salbatice, care pentru noi sunt  mai mult sau mai putin primejdioase, n-au fost date demonilor intamplator, ci pentru a se arata caracterul deosebit al salbaticiei si turbarii lor…”