Un mic exercitiu de perceptie
Asa cum orasul se afla intr-o tara, iar aceasta pe un continent de pe o planeta din sistemul solar, care, la randul sau este unul dintre infinitele clustere galactice, tot astfel am putea calatori in molecula, din molecula in atom, proton si electron, trecand de la tahion la quarc. Intelegem, astfel ca ne desfasuram existentele intre plus si minus infinit, in fiecare secunda a vietii noastre, si totul se leaga armonios intr-o singura simfonie. Si iata, cum ne rasuna in memoria ancestrala vocea lui Pitagora: „totul in univers este matematica si muzica”! Astazi, noi cunoastem sirul lui Fibonacci care este o secventa de numere in care fiecare numar se obtine din suma precedentelor doua din sir. Astfel, primele 10 numere ale sirului sunt:
1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, …(primele 2 numere sunt predefinite, iar restul se obtin in mod recursiv, din suma precedentelor doua: 3 = 2 + 1, 5 = 3 + 2, samd. Detinem secretul numarului de aur. El este mai mic decat patratul sau cu exact o unitate. Sau altfel spus este solutia ecuatiei x2-x-1 = 0. Valoarea lui este de aproximativ 1,618 si interesant este ca il regasim peste tot in natura, chiar si in proportiile constructiilor care ne inconjoara. El reprezinta cea mai armonioasa impartire, proportionare a figurilor geometrice pe care omul a descoperit-o pana in prezent. Radionica ne invata ca suntem si intr-un univers frecventional, si ca exista un ritm, o pulsatie constanta.
Atunci, daca tot intelegem ca apartinem Intregului, de ce ne mai razboim cu natura, cu noi insine,cu semenii, pentru a impune un monopol pe adevar?De ce nu rupem odata raportul asta nefericit dintre cauza si efect? In lumea spiritului nu mai exista dualitate ci doar Unitate!
Cine are urechi sa auda, cine are ochi sa vada, cine are minte sa priceapa!
Eu stiam ca primele 2 numere predefinite sunt 0 si 1 NU 1 si 1. In rest e ok.
Domnule Teodorescu,
Trebuie sa recunosc ca nu ma ajuta mintea. Sunt nerodu’ pamantului! Nu pricep. Trebuie sa fie ceva care imi scapa….
Ca sa distrugem raportul cauza – efect, trebuie sa distrugem cauza, care in cazul de fata este mintea umana. Ea este aceea care ne determina -va citez- „sa intelegem ca apartinem Intregului”. Tot mintea este cea care i-a dictat lui Pitagora adevarul despre muzica si matematica. Daca Pitagora ar fi fost hidrocefalic noi nu am fi cunoscut prin el acest adevar. Un Fibonacci lobotomizat nu ar fi reusit sa insiruie numere nici macar pana la 10. Tot mintea umana este cea care siluieste natura si ne arunca in razboi pe unii impotriva celorlalti.
Asadar sa ne distrugem mintile…. Odata cauza disparuta, inceteaza si efectul iar raportul, pe cale de consecinta va disparea. Rezolvarea pe care o deduc seamana cu incercarea de a elimina saracia din lume omorandu-i pe saraci.
Daca nu am inteles bine, atunci nici cei care declanseaza razboaie presupun ca nu vor pricepe. Sau ei au priceput si tocmai de aceea le declanseaza ca sa nu se perpetueze dualitatea si sa triumfe unitatea…. Sau nu asta trebuia sa inteleg prin cauza si efect? Si daca nu asta , atunci ce trebuia sa inteleg? Ajutati-ma si voi, dragi prieteni ai lui Oreste, explicati-mi voi va rog si apoi scoateti-ma la tabla!
Draga Dan,
nu stiu daca sunt in masura sa te lamuresc dar legea karmei, a cauzei /efect la un moment dat si la o anumita stare de constiinta se dizolva…sa ne distrugem mintile , se refera la mintea inferioara.
si lui Pitagora i-a dictat mintea superioara, sinele superior dar ca sa ajungem acolo e Cale ..
oricum e faina postarea asta a lui Oreste .
Saru’mana Camelia,
Da, recunosc e faina, e faina!
Acum insa mi-ai creat tu o problema. De data aceasta tehnica. Cum facem ca sa demonstram miliardelor de oameni, ca au doua feluri de minte si ca trebuie sa se descotoroseasca tocmai de aceea de care se folosesc in mod curent…!? Da, da… ai dreptate: Calea poate fi lunga…. Chiar foarte lunga, daca la genul acesta de cale faceai trimitere si nu faceai un calambur filozofic, specialitatea ta de altfel.:-)
O fi si vreuna scurta? Eliade zicea ca undeva trebuie sa fie un pod.
Isus ne-a oferit o Cale. Nu, nu este cea la care te refereai tu. A Lui era cu iubirea. O parte din omenire merge pe ea de doua mii de ani dar in astimp tot intr-o greseala a tinut-o. Ba a impus Calea cu sabia, ba cu anatema, ba a luat-o pe alte cai, de se afla pe ele si in ziua de azi. Este adevarat ca cei care I-au interpretat spusele, teologii, resping dualitatea ca neavand valoare pentru unitate. Exact ce ne spunea si domnul Teodorescu. Dar spre deosebire de dumnealui, care accepta unitatea si numai unitatea, crestinii promoveaza unitatea in trinitate… Ma rog, chestiune de viziune… Pana la urma Dumnezeu este doar unul (sau una :-)) iar eu il asimilez universului cu o conditie: sa existe doar un singur univers. Pentru ca daca exista mai multe universuri inseamna ca suma lor se lasa cuprinsa in Dumnezeu. Dar pana la urma se pare ca tot aia e… Magazinul Victoria, 50 de magazine intr-unul singur! 🙂
Si iar… dadui in alta: lumea spiritului de care vorbeste domnul Teodorescu este tot una cu universul? Sau universul doar contine lumea spiritului… ? Ma ajuti? Ma ajutati?
Revin cu rugamintea sa nu imi raspundeti daca vi se pare ca am pus o intrebare prosteasca si ca ma calific pentru chestia cu ochii, urechile si mintea. Imi insusesc incapacitatea de a intelege si ma smeresc.
Cu voia domnului Oreste voi reveni la a comenta pe acest bolg. Sper sa imi ierte iesirile care l-au lezat. Le-am tolerat si le-am dat curs. Imi cer iertare, in speranta ca poate fi un partener loial bunei credinte pe care o arata constant.
Ma voi gandi la un raspuns pentru tine :), Dan… nu promit sa o scot la capat insa in noaptea asta am de lucru si nu ma pot concentra la spirit… Tre sa mananca si gura mea o saorma:)
Va salut!
De unde fac rost de un model de self-initiere?
Draga Dan,
sunt niste chestii 🙂 care nu se pot demonstra..
dar mai aude lumea ” baa..auzi ca e ceva si dincolo de mintea mea..hm..” informatia e mai intai mentala.apoi fiecare isi alege Calea..
nu exista drum pe langa oricum..
@ Dan
Omenirea doar se preface ca merge pe calea relevata de Isus acum 2000 ani.Oare cati dintre noi respecta ce zicea Invatatorul: „Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti”. De cele mai multe ori nu ne iubim nici pe noi insine, facandu-ne singuri rau…si exemplele ar putea continua.
Pace si Iubire.
@namastE ,tocmai asta e problema .
intrebare: de ce nu se iubesc oamenii pe ei insisi?
Zambeste…
http://ledstar-link.com/blog/?p=532
Ave, tuturor!
@Dan – solutionarea problemei ridicata de catre tine se regaseste la nivel verbal, teoretic (in acest sens avem suficiente exemple), insa la nivel de fapta, practic, aceasta solutionare a problemei… se impiedica precum carul mare de buturuga mica.
…
Mintea superioara, mintea inferioara, suflet, spirit, buna credinta, bune intentii, deziderate etc – iata cat de bogati suntem, nu?
🙂
Ce-am inteles, precum „fiul ploii” din ceea ce a scris Oreste, este cam asa: mintea nu trebuie distrusa, ci doar orientata catre bine, intotdeauna, indiferent in ce ipostaza, circumstanta, ne pune viata (insa intervine problema – de unde stim ca binele pe care-l consideram noi bine, nu este, de fapt, rau pentru altcineva – exemplu „cazul alexandru”, colegul nostru de dialog, pe care-l salut! 🙂 )
Solutia (in opinia mea, UNICA), deloc usoara, este cea pe care ne-a dat-o Iisus – IUBIREA, dupa cum spuneai si tu.
Oreste ofera calea, poate mai simpla pentru el, la nivel teoretic, a supune mintea, a o dociliza, astfel incat, nu ea sa te conduca pe tine, ci tu pe ea. Este o abordare la nivel intelectual.
Usor de spus, insa greu de facut: dovada este insasi existenta atator maestrii care, la nivel teoretic, pe scena, sunt Cezarii plin de lauri, atotocunoscatori, iluminati, iar in spatele cortinei, in culise, se dezvaluie ca fiind simpli oameni, ce nu se pot ridica nici pe jumatate la nivelul declaratiilor lor, cuvintelor frumoase si inltatoare (un exemplu concret: multi preoti care propovaduiesc, in biserica, atatea lucruri frumoase, nobile, inaltatoare, iar cand ii vezi in ograda lor, in spatele vesmintelor negre… te „minunezi” de ce vezi).
Dualitatea sta la baza universului, nu avem cum sa eliminam noi, ceea ce nu am creat noi.
Putem doar sa alegem un drum, sau mai multe… depinde de „virilitatea” noastra mentala, fizica, spirituala.
Nu putem rupe raportul dintre cauza si efect, pentru ca este una dintre legile universului… si, din pacate, nu noi am inventat-o, nu noi am promulgat-o.
Lumea aceasta condusa de catre om nu va avea o finalalitate fericita, atata timp cat mergem pe principiul diferentierii, competitiei negative (pe care-l invatam de mici).
Tu esti alb, eu sunt negru; tu esti blond/eu sunt brunet; tu esti destept/eu sunt prost; tu esti crestin/eu sunt musulman; tu esti american/eu sunt african; tu ai bani/eu sunt lipit pamantului etc.
Atata timp cat relatiile noastre interumane au la baza acest principiu cimentat in timpul atator mii de ani(discriminarea), lumea va functiona exact cum o vedem.
Pe semenul nostru nu-l tratam ca pe un om aidoma noua, il tratam functie de situatie sociala, financiara, familiala etc.
Noi, oamenii, am inventat valori care nu au nicio treba cu universul in care traim, insa UNIVERSULUI nu-i pasa!
Parerea mea este ca totul se sublimeaza – nu se distruge. Chiar sunt incredintata ca lucrurile sunt asa, dar fiecare trebuie sa-si formeze incredintarile proprii.
De aceea – tot dupa parerea mea, intelegerea legii Karmei este cam invechita, cu tot respectul. Interpretarea devine dupa cum este intelegerea. Cred ca este o mica restanta, si cred ca ar fi nevoie de ceva mai lunga discutie decat aceasta, pe un colt de masa..
Calea cu iubirea lui Iisus cred ca este implicita, ca si respiratia noastra, ca si aerul. Tarziu ne-am dat seama ca aerul nu este de loc lipsa a ceva sau ceva simplu… Inca nu am terminat de cunoscut „aerul” asa cum il stim!!! Inca nu am terminat de cunoscut ce este iubirea pe care o radia El… In plus, erau mai multe sarcini de ajutor simultane in ceea ce facea Iisus, si multe nu au ajuns pana la noi, desi metafora lor o cam intelegem azi. S-a si scris cate ceva de catre romani.. dar uneori respiram cam mult americaneste, cred eu.. indiferent daca „nord” sau „sud”… Sunt incredintata ca avem nevoie sa cunoastem si cum gandesc altii, dar sa ne cunoastem si gandirea, si valoarea proprie. Altfel, degeaba cu iubirea si cu intelegerea de noi insine…
Lumea spiritului – lumea spiritelor este o lume infinita: doar pentru mintea noastra ne-antrenata. Dar totusi este finita, dupa cate am mai aflat si eu (Doamne, putin!!)
Ni se dovedeste permanent ca toate se pot cunoaste, toate se pot demonstra… DOAR SA VREM SA LE STIM SI SUVOAIELE CURG… SAU SE EXPANDEAZA IN INFINITURI…
Si etern…
@NamastE – adevar graiesti! Calea, la prima vedere, pare usoara insa odata ce am facut cativa pasi pe ea, devine din ce in ce mai anevoiasa.
Paradoxal, dar toate obstacolele vin taman din interiorul nostru.
🙂
Si-atunci recurgem la mima, la masti, la subterfugii (tertipuri intelectuale).
Salutare tuturor, in primul rind.
@Dan
Cred ca prin „minte” putem intelege o multime de lucruri, de la intelect pina la logica, inteligenta, ratiune, Sine…
Si atunci ii dau dreptate lui Oreste cind spunea ca fiecare om are Calea lui, si fiecare om intelege Universul in felul lui. Cred ca exista aproape 7 miliarde de Cai, si nici una nu este mai scurta sau mai lunga,mai usoara sau mai grea.
Si mai cred ca omenirea crestina, chiar daca fara sa-si dea seama, a urmat sfatul lui Iisus intocmai: si-au iubit si isi iubesc aproapele ca pe ei insisi. Problema exact asta este: Citi oameni credeti ca se iubesc mult, mult de tot pe ei insisi? Ca sa te iubesti, trebuie sa te cunosti, iar oamenii nu se iubesc pe sine asa cum isi iubesc trupurile materiale, bogatiile strinse pe aceasta lume si imaginea lor din oglinda. Pentru ca oamenii rar au fost suficient de curiosi sa afle cine si ce sint!
Chiar religiile au descurajat din fasa cautarea: cel mai mare pacat este sa te crezi Dumnezeu, nu? Of, ce timpenie! Toti, fiecare din noi, sintem Dumnezeu, sintem o particica mica, mica din acest Spirit imens, avem rasuflarea Lui, sintem acelasi lucru. Cind toti o sa descoperim Divinul din noi, cind o sa-l lasam sa creasca si cind o sa intelegem ca El este Iubirea si Lumina, atunci o sa intelegem ca „noi insine” sintem El, si simpla rugaminte a lui Iisus va fi indeplinita: iubindu-ne pe noi, Il vom iubi pe El, si iubindu-l pe El, ii vom iubi pe toti ceilalti in care El este.
Haideti sa eliminam un pic logica, ratiunea, acesti mari dusmani ai evolutiei noastre spirituale, sa facem un pas inapoi si sa contemplam Creatia. Ce importanta are de ce fluiera mierla – haideti sa ne bucuram de cintecul ei.
Sigur, nu sint acuma pentru „crede si nu cerceta”, nu asta as vrea sa se inteleaga, dar cred ca oamenii sint atit de prinsi in jocul lor de-a lumea incit nu mai au timp sa se bucure de ea. Si sa iubeasca.
Ideile, uneori, vin de la sine, daca stam putin pe spate si ne relaxam. Newton statea sub un mar, Arhimede facea baie…
@vanamonder, te salut cu drag!
Tu spui, asemeni multora: „Toti, fiecare din noi, sintem Dumnezeu”.
Iaca eu spun ca: eu sunt fiul lui Doamne-Doamne, nicidecum Doamne-Doamne.
Si mai spun ca: nu logica, ratiunea, mintea stau piedica in calea evolutiei noastre spirituale, ci orgoliul pe care-l invatam odata cu abecedarul si de care ne atasam atat de mult, incat ajungem robii lui.
pace!
Cristiana
Dumnezeu ti-a dat, nu s-a jucat! Vezi ce inseamna sa fii prima la rand? Zici:
„DOAR SA VREM SA LE STIM SI SUVOAIELE CURG… SAU SE EXPANDEAZA IN INFINITURI…”
Anonimus- ai numele asa de lung, incat din lenea de a tasta am simtit nevoia sa te rebotez. Esti minunat! Asta este antologabila:
„Noi, oamenii, am inventat valori care nu au nicio treaba cu universul in care traim, insa UNIVERSULUI nu-i pasa!”
vanamonder: nu pot sa ma loghez pe blogul tau. „Ce importanta are de ce fluiera mierla – haideti sa ne bucuram de cintecul ei.” Multa lume nu-si bate capul ce este curentul electric dar il folosesc de zor.
@ anonimul pamantean
hai sa-ti zic un secret, mic, mic mic: e ok sa fii fiul lui Doamne-Doamne 🙂 Tot esti o mica bucatica din el, nu? 😉
si ai dreptate, si orgoliul e o mare piedica, dar ce farmec ar avea vietile noastre, daca n-am avea atitea lucruri de care sa ne impiedicam din cind in cind?
@dan
sorry cu blogul:-) nici nu mi-am imaginat ca ar vrea cineva sa intre…desi ma simt flatata de intentie:-) e doar un locsor unde mai scriu cite ceva din cind in cind, ca sa mai stie prietenii de mine, si eu, atunci cind viata ma uita prin alte timpuri… stiu ca pe marti-miercuri a mers… o fi fost o chestie temporara.
va doresc tuturor multa Iubire si Lumina!
@ Dan
http://binele-bun.blogspot.com/2009/06/cine-e-primul-spiritul-sau-gaina.html