Inceputul de autoritarism al lui Ponta si pericolul de moarte in care se afla presa

Momentul 1989, a insemnat , cel putin teoretic, iesirea Romaniei din totalitarism si inceputul drumului spre democratie. Noua paradigma spre care inca mai tindem, desi au trecut 25 de ani de la pornire, se defineşte prin capacitatea de sustinere si aparare ale drepturile fundamentale individuale, responsabilizarea sociala si capacitatea de a marginaliza atacurile extremiste. In ecuatia aceasta PRESA ar fi trebuit sa aiba un rol determinat si consistent.Intrucat, primul presedinte post ceausism, Ion Iliescu a implementat bizarul concept de „democratie originala”, lucrurile nu au stat deloc cum trebuie.
Citez din bunul meu prieten si coleg de scoala, Alexandru Gussi care a scris un articol foarte bun, in tema: „După 1989, puterea de atunci „a făcut totul“ pentru a ne arăta că libertatea presei poate fi pervertită. Anul 1990 a fost presărat cu dezinformările TVR şi ale presei FSN, Azi şi Adevărul printre altele, care îi aveau în vizor pe cei care criticau puterea. Mai târziu, România Mare, Europa sau Vremea lui Adrian Păunescu deveniseră locurile în care o parte a elitei politice şi intelectuale era târâtă în noroi. Analiza acelei perioade ne spune că până în 1996 România era un regim semiautoritar. Limbajul extremist din presa care susţinea regimul Iliescu avea rolul unei forme soft de represiune. Atunci, nu întâmplător, diverse forme de extremism (negaţionism şi antisemitism, cultul mareşalului Antonescu, cultul lui Ceauşescu), departe de a fi marginalizate, erau încurajate de instituţiile statului, câştigând chiar o formă de respectabilitate în ochii societăţii.Vestea tristă este că actuala putere nu se inspiră numai din metodele lui Adrian Năstase, care totuşi dorea să salveze aparenţele, ci şi din cele ale regimului Iliescu de dinainte de noiembrie 1996„. (Cum ne intoarcem la metodele de guvernare ale regimului Iliescu, Revista 22
Constatam azi, ca imberbul nostru premier, nascut politic dintr-o incrucisare contra natura a insetatului de putere Iliescu cu a lacomului de avere, Nastase vizeaza transformarea presei intr-o fanfara de gornisti, dirijata de Gadea, cu prim solista de coloratura, Badea si cu un cor al vanatorilor de cash (Ciuvica si Chiriac). Asa se explica de ce premierul, incurajeaza pe cat poate linsajele mediatice ale RTV si Antena 3, impotriva celor care indrazenesc sa nu se inregimenteze,in hora marelui baschetballist
Evident, ca nu putem fi atat de partinitori, incat sa nu observam si derapajele evidente de la bunul simt jurnalistic si chiar extremismul contondent al lui Cap de Porc, alias Banciu de la B1, un epigon nefericit al mult mai spumosului Badea.
Politicienii care finanteaza sau gireaza aceste vuvuzele mediatice ar trebui sa aiba minima inteligenta sa inteleaga ca in 2014, nimeni nu mai digera presa de partid, sau cred domniile lor, ca detin o masina a timpului, in care sa ne introduca pe nesimtite, pana in perioada Brucan-Ana Pauker? Hai sa fim seriosi!