De ce este Europa un colos pe nisipuri miscatoare

Una dintre cele mai prospere si linistite perioade istorice a Europei este cea cuprinsa intre 1945-1991, dar asta nu datorita europenilor ci paradigmei impuse de Razboiul Rece ai caror arhitecti au fost SUA si Uniunea Sovietica. Micul continent, fragmentat in state-natiuni, cu fundamente teologice, ideologice si economice atat de diferite, a reusit, totusi in perioada 1991-2008 sa asimileze armonios fostele tari europene aflate sub influenta Kremlinului, sa impuna democratia si economia libera  si sa creeze o platforma de guvernanta comuna bazata pe sinergia dintre prosperitate, libertate si siguranta.

Incepand cu anul 2008, situatia relaxata a Uniunii Europene a inceput sa capete nuante sumbre. Germania joca de una singura in nordul si centrul continentului, Rusia emite pretentii teritoriale si isi afirma cu aplomb doctrina euro-asiatica, tarile din sud se confrunta cu lipsa de calitate a economiei, iar fostele state socialiste sunt sufocate de coruptie si ineficienta.

Europa si-a pierdut statutul de lider mondial, dar a ramas o putere comerciala, economica si tehnologica care rezista in competitia unor adevarate mari puteri cum ar fi SUA, Rusia si China cu singura conditie de a-si pastra siguranta si securitatea. Iata cum descrie situatia Europei, George Friedman, reputatul specialist american in geopolitica:

„Batranul continent traieste intr-o lume plina de lupi. Unii stau deja la panda. Altii isi fac aparitia. Tari individuale, ca Germania, Anglia, Franta, pot juca din punct de vedere economic in aceeasi liga cu marile puteri mondiale, din pacate toate celelalte tari din Europa sunt dependente militar, financiar si politic de Washington si Bruxeles.”

Cea mai complexa situatie in care se afla Europa astazi, este conflictul din  Ucraina.  Aceasta tara conteaza enorm pentru Rusia, dar este foarte importanta si pentru europeni, care au si ei nevoie de o zona tampon cu Rusia, pe care s-o controleze. Tinand cont de trecutul istoric, Polonia, Tarile Baltice, Romania si Finlanda sunt ingrijorate de expansiunea Rusie catre vest si se intreaba ingrijorate, daca dupa anexarea Crimeei, nu urmeaza cumva refacerea zonelor de influenta ale URSS. Deja Ungaria, Slovacia si Grecia se apropie periculos de politicile lui Vladimir Putin, detasandu-se de directiile politice ale UE si NATO.

Rusia este a opta putere economica a lumii si de gazul ei, depind majoritatea tarilor din centrul continentului european. Moscova joaca hard in Europa, finantand partide extremiste si anti europeniste, are divizii de trolli care populeaza internetul cu o foarte abila propaganda si deruleaza diferite forme de razboi hibrid la granita Uniunii Eurpene. Statele direct amenintate de expansiunea rusa, nu au din pacate capacitati tehnologice si militare proprii, depinzand aproape in totalitate de Statele Unite, Marea Britanie si Turcia, din punct de vedere militar si de Germania, din punct de vedere economic. Germania este a patra economie mondiala si evident cea mai mare din Europa. Este si al treilea exportator al lumii si se afla in topul tarilor avansate tehnologic.

Daca suntem realisti, intelegem ca proiectul Uniunii Europene este departe de a fi perfect. Fantezia strategilor oculti ai modelului de guvernanta s-a dovedit prea romantica in raport cu realitatea. Adevarul este ca sunt de fapt, patru Europe care incearca sa convietuiasca dar nu au cum sa fie egale intre ele, nici ca influenta si nici ca putere decizionala. Avem, pe deoparte statele germanice (Germania, Elvetia si Austria) asociate cu  tarile nordice (Olanda, Norvegia, Suedia si Danemarca), statele mediteraneene (Spania, Italia, Franta, Croatia, Grecia), apoi statele din teritoriul de frontiera (Bulgaria, Romania, Polonia, Tarile Baltice si Finlanda, iar un statut aparte il are Marea Britanie, despartita de continent de Oceanul Atlantic si de lira sterlina.

Exista urmatoarele puncte de presiune care tulbura linistea europenilor:

• Expansiunea Rusie si tensiunile create de serviciile secrete de la Moscova in fostele state care s-au aflat in zona ei de influenta.
• Somajul masiv din tarile mediteraneene.
• Coruptia si ineficienta economica a unor tari precum Grecia, Romania si Bulgaria.

Diagnosticul pe care George Friedman il pune Batranului Continent este foarte aspru, dar corect: „Pana la urma, problema Europei este aceeasi problema care a bantuit-o in cel mai important moment al sau, Iluminismul. Este spiritul faustian, dorinta de a avea totul chiar cu pretul sufletului. Astazi, dorinta este sa aiba totul fara nici un cost. Europenii vor pace si prosperitate permanente. Vor sa fie un singur popor, dar nu si sa impartaseasca soarta celorlalti.Vor ca fiecare sa-si vorbeasca propria limba, dar sa se inteleaga ca si cum ar vorbi o singura limba. Vor triumful, dar nu vor sa  riste. Vor sa fie pe deplin in siguranta, dar nu vor sa se apere. Vor sa fie perfect liberi, dar sa depinda economic si militar de altii.”