De ce nu vor sa ramana refugiatii sirieni in Romania? O analiza punctuala a unui jurnalist roman de origine siriana

Pentru a intelege cat mai bine situatia din Siria, problematica refugiatilor si impactul fluxului migrator asupra Europei si mai ales al Romaniei, am discutat cu jurnalistul roman de origine siriana, Mazen Rifai, ale carui articole le puteti gasi pe www.ana-news.ro. Stabilit in Bucuresti din 1996, corespondent al prestigioaselor publicatii: Al Safira, Arabic News Agency, Syrian Arabic News Agency, Mazem Rifai este si vicepresedintele Clubului de Cultura si Presa Romano-Arab.

Contextul regional si geopolitic:

• In 2011 se declanseaza opozitia impotriva regimului lui Bashar Al Assad. Finantata de americani si occidentali, Armata Libera Siriana incepe sa ocupe regiuni importante si sa se indrepte catre centrul de putere de la Damasc. Fortele fidele regimului, cu logistica si sprijin militar din partea Federatiei Ruse declanseaza o riposta extrem de violenta. Incepe razboiul civil soldat cu mii de victime.
• Pe fondul luptelor dintre Armata Libera Siriana si regimul Al Assad, profitand de celebra butada: „cand doi se cearta, al treilea castiga”, intra in scena ISIS, formata din fosti ofiteri irakieni din armata lui Sadam Hussein, combatanti ceceni, afgani, teroristi din Al Qaida, precum si voluntari straini, care proclama Statul Islamic si invoca Jihadul.
• A patra forta implicata in conflict sunt kurzii care isi revendica teritoriul de la granita siriano-turco-irakiana.
• Fortele ISIS controleaza zonele petrolifere si vand foarte ieftin resursele, mai ales catre Turcia, o parte importanta din finantarea necesara planurilor de expansiune a Statului Islamic in lume, vine din zona Golfului.
• Populatia civila se vede astfel implicata, fara nici o alta posibilitate intr-un conflict extins ai caror protagosnisti sunt: fortele fidele regimului dictatorial de la Damasc, combatantii Armatei Libere, kurzii si militantii ISIS, neavand alta cale de a iesi din zona de razboi, decat migratia.

Refugiatii: 

• Mazen Rifai considera ca exista trei categorii de refugiati sirieni: cei din paturile defavorizate, care nu au avut bani sa ajunga in Europa si care au migrat catre Turcia, Liban, Iordania si Egipt, costurile variind intre 1000 si 2000 de dolari pentru un refugiat (aproximativ 4 milioane de refugiati); cei cu studii medii si superioare si cu un venit necesar de a calatori spre Europa Occidentala, cu precadere Germania si Anglia, unde costurile personale se situeaza intre 5000-7500 euro (aproximativ 1,5 milioane de refugiati) si o patura restransa de sirieni bogati care se indreapta spre tarile din Golf.
• Intre 1970-1989, in Romania au ajuns aproximativ 30.000 de sirieni care au studiat, s-au casatorit si au dobandit cetatenie.
• Dupa 1990 s-au mai integrat 6000 de sirieni, care au inceput sa dezvolte afaceri.
• Principalul flux migrator se indreapta spre tarile bogate din Europa Occidentala fortand granitele Greciei si Italiei, tari membre in spatiul shengen, neexistand momentan nici un interes de penetrare a frontierelor Bulgariei si Romaniei.
• Dintre refugiatii sirieni, 12% sunt crestini, 74 % sunt musulmani suniti moderati, iar 14 % sunt kurzi, siiti, alawuiti, wahabiti etc.
• Fluxul migrator nu poate fi oprit decat de incetarea razboiului civil din Siria, iar acest deziderat depinde exclusiv de marile puteri care ar trebui sa actioneze in paralel prin rasturnarea regimului dictatorial al lui Assad si declansarea ofensivei internationale impotriva Statului Islamic.

Harta intereselor in Siria:

• Bashar Al Assad este interesat sa pastreze influenta ISIS in regiune intrucat astfel spera sa diminueze rolul opozitiei siriene reprezentata de Armata Libera, singura forta care poate primi recunoastere internationala in cazul prabusirii regimului. Apoi cu sprijinul Moscovei, spera sa recastige increderea occidentalilor ca forta remarcabila impotriva terorismului islamic.
• Iranul are nevoie de o forta extrema sunita (ISIS) careia sa ii opuna frontul siit pe care il reprezinta in zona, mentinandu-si astfel influenta organizatiilor sale teroriste Hamas si Hezbolah
• Turcia cumpara petrol ieftin din zonele controlate de ISIS, si asteapta deznodamantul conflictului intre islamisti si kurzi.
• Rusia are o ultima baza militara in Siria, sprijna guvernul laic al lui Bashar Al Assad, securizandu-si astfel interesul economic si strategic in orient sperand sa poata declansa operatiuni ample impotriva ISIS, demonstrand NATO, Europei si SUA, ca sunt un partener mai mult decat necesar coalitiei impotriva terorismului, mutand astfel centrul de interes din Ucraina.
• Israelul este interesat de destabilizarile tarilor arabe din regiune, pentru a-si putea justifica intreventiile militare rapide, fara a se mai supune sanctiunilor internationale.
• Interesul SUA este in primul rand mentinerea unui pret convenabil la petrolului si un control cat mai amplu in regiune, prin impunerea modelui economic.

De ce nu sunt interesati refugiatii sirieni de Romania:

• Refugiații/imigranții nu cred ca o țara ca Romania le poate garanta un viitor relativ prosper.
• Intrebarea fireasca care se pune este daca ar mai fi plecat ei in masa din Turcia (principala zona de unde a pornit marea migrație catre Europa prin Grecia) daca ar fi avut ca orizont tangibil doar Europa de Est?
• Exodul acesta este in primul rand problema tarilor bogate, dar nu in sensul ca le-ar reveni in exclusivitate sarcina primirii refugiatilor, ci pentru ca au devenit destinații tocmai in virtutea prosperității lor.
• Migranții sirieni porniti in aventura lor europeana au ”standarde” pe care refugiații din secolul XX nu le aveau si de aceea am putea spune ca desi provin din zone de razboi ei isi doresc in primul rand un nivel de trai ridicat.