La ce sunt bune televiziunile mogulilor: Propaganda, Manipulare, Dezinformare
Spalati pe creiere, sau fara pic de constiinta civica si propfesionala, cativa mestecatori de cuvinte, fara sens, in spatiul public au invatat cum se concepe o operatiune de dezinformare. Pentru a mai risipi din naivitate, va propun o lectie despre acest subiect, pe care o predau si studentilor din anul III de la Jurnalism.
O operatiune tipica de dezinformare se conduce piramidal si include in mod obligatoriu mai multe elemente aflate intr-o relatie de interdependenta:
- Beneficiarul peratiunii de dezinformare este cel care achita costurile demersului. El poate fi o persoana particulara, o organizatie, un partid politic sau chiar un guvern.
- Dezinformatorul/ Agentul este cel care, la cererea clientului, concepe, instrumenteaza si raspunde de intreaga campanie de dezinformare. Mogulii mioritici, Voiculescu si Ghita sunt suspectati, unul, chiar si dovedit au avut si inca mai au legaturi oculte cu fosti si actuali ofiteri de securitate, mari specialisti in persuasiune. Specialistii considera ca una dintre cele mai buna agentii de dezinformare care a existat vreodata a fost Serviciul D din cadrul Departamentului Securitatii Statului, inainte de 1989.
- Studiul de piata/ Focus grup. Inaintea lansarii campaniei de dezinformare, designerii studiaza cu maxima atentie publicul tinta elaboreaza strategii speciale pentru fiecare categorie ce face obiectul dezinformarii (categorii de public, profilul educational, statistica veniturilor; orizontul de asteptare, aparteneta politica etc.)
- Zvonurile. Acestea sunt definite ca fiind fapte marunte, adevarate sau pretinse ca fiind adevarate, prin intermediul carora publicul este determinat sa creada un anumit lucru avut in vedere de dezinformatori.
- Transmitatorii sunt mijloacele pe care le foloseste dezinformatorul pentru a inocula mesajul sau in constiinta publica: cuvantul si imaginea transmise de presa scrisa, vorbita, filmata, televizata sau informatizata. In cazul dezinformarii sunt indispensabili mai multi transmitatori complici, daca se poate inconstienti, care vor putea deveni, ulterior, tapii ispasitori ai operatiunii, daca aceasta a fost ratata.
- Tema/ Subiectul. Comunicarea are caracter general si trebuie sa fie cat mai simpla posibil.
- Dezbaterea temei se face in mai multe moduri: fie nedifuzand o informatie, fie difuzand o informatie incompleta, tendentioasa ori de-a dreptul falsa, fie saturand atentia publicului printr-o suprainformare care sa determine pierderea sensului a tot ceea ce e important, ori prin comentarii subiective.
- Rezonatorii sunt acele mijloace de informare care preiau o informatie lansata de un transmitator. Pentru dezinformare, este esential sa existe cat mai multe cutii de rezonanta.
- Tinta este, de regula, opinia publica.
- Compromiterea/ Satanizarea constau in a spune cat mai multe lucruri rele despre inamicul vizat, utilizand suporturile dezinformarii: informatii false, declaratii trunchiate, fotografii trucate etc.
- Psihoza desemneaza reusita operatiunii de dezinformare si se manifesta ca o stare irationala a publicului, care il impinge pe acesta sa nu mai vada decat ceea ce se intampla in sensul dezinformarii. In acest context, trebuie spus ca dezinformarea profesionista nu se adreseaza decat in aparenta inteligentei publicului, ea atingand de fapt toate nivelurile gandirii si ale sensibilitatii.
In sensul unei informari cat mai vaste despre acest subiect va recomand:
- Dezinformarea vazuta din est si Tratat de manipulare de Vladimir Vlokoff
- Strategii de manipulare de Noam Chomsky
- Demonii puterii in democratie: manipularea, dezinformarea si agresiunia info-energetica de Oreste Teodorescu (sic!)
